Cât ține minunea?** Pasajul Basarab trebuie să-și demonstreze eficiența pentru șoferii din București

Pasajul Basarab este o realizare atât de rară în România modernă
încât lumea și orașul nici nu știu cum să o primească. Inaugurarea
s-a făcut cu fanfară, defilări și mii de spectatori, dar
eficiența-i încă trebuie demonstrată.

Teoretic, noul pasaj Basarab din București scurtează drumul
între Bulevardul Titulescu și Șoseaua Grozăvești cu cel puțin zece
minute. Într-o zi de trafic mai lejer, pasajul îl parcurgi într-un
minut și jumătate, în timp ce pe traseul alternativ faci un sfert
de oră. Nimeni nu știe încă dacă pe pasaj nu se vor complica
lucrurile în momentele de vârf de trafic, iar cel mai important
test va fi la toamnă, când lumea va reveni din concedii și traficul
va fi la adevărata valoare. Deja mulți anticipează că, pe cât de
bun e pasajul, pe atât de nepregătite sunt zonele din jur să preia
traficul pe care îl poate duce pasajul. Probabil ar fi nevoie de o
regândire a trecerilor de pietoni, semafoarelor, stațiilor de
transport în comun, dacă o modificare majoră și a străzilor care
fac legăturile pare utopică.

Are
aproape doi kilometri

Autoritățile apreciază că 80.000 de mașini vor traversa zilnic
pasajul, capacitatea teoretică fiind chiar mai mare. Pasajul are
1,9 kilometri, iar viaductul principal are 1.450 de metri, din care
117 metri podul pe arce peste Dâmbovița, respectiv 340 de metri
podul hobanat peste zona Gării de Nord. Bretelele de acces au 1.126
de metri, rampele de acces, 1.250 de metri. Pasajul rezistă la un
cutremur de 7,5 grade Richter. Piloni sunt înalți de 80 de metri,
iar recordul european este stabilit cu lățimea podului hobanat, 42
de metri.

Terminat
în cinci ani

Originalitatea 100% vine însă din altceva. Pe un panou stă scris
„Început de Băseascu, terminat de Oprescu”. Mai relevant era
„Început în 2006, terminat în 2011”, adică cinci ani, timp în care
alții străpung munții cu autostrăzi sau ridică orașe întregi.
Momentan e bine că s-a terminat, fie și cu peste 200 de milioane de
euro. Ce urmează e însă esențial.

Trei
stadioane în 20 de ani

Printre puținele realizări majore ale României după Revoluție se
numără și trei stadioane care vor fi gata acum, în 2011: Național
Arena în București, Cluj Arena și stadionul „Ilie Oană” din
Ploiești. Chiar și cu lacunele lor (lipsa parcărilor, de exemplu),
lumea are atât de mare sete de realizări, încât s-a înghesuit să
vadă stadioanele chiar și încă neterminate.