CIFRE | Liga 1 în faliment. Deficitul a explodat, parametrii financiari se deteriorează. Cluburile au cheltuit în 2018 cu 51 de milioane de lei mai mult decât au produs, datoriile au crescut cu 60%. Cât produc, în realitate, managerii cluburilor. Cauzele dezastrului
Cele 14 cluburi din Liga 1 au cheltuit, în 2018, cu 50,9 milioane de lei mai mult decât au reușit să producă, datoriile au crescut la 334 milioane de lei, iar veniturile au scăzut cu 13% față de anul precedent.
FRF a publicat marți documentele oficiale cu bilanțul financiar pe 2017 și 2018 al cluburilor din Liga 1. Situația este dezastruoasă. La toți parametrii se constată o deteriorare serioasă. Încasările din principalele surse de venit au scăzut abrupt, datoriile pe termen scurt și pe termen lung au crescut, în acest moment salvarea venind, la propriu, din drepturile TV.
Din capul locului trebuie subliniat că aceste cifre însumează performanțele financiare ale tuturor celor 14 echipe din Liga 1. Avem de-a face, așadar, cu o medie în cifrele de mai jos.
Știind că, dintre acestea, doar câteva produc (FCSB, Viitorul, Dinamo, Craiova, Botoșani), rezultă automat că, în realitate, situația celorlalte cluburi – majoritatea – este infinit mai proastă decât cea reflectată din cifrele agregate.
Concluzia ar fi că fotbalul românesc este în faliment nedeclarat, iar cluburile – într-o incapacitate totală de a se reforma și funcționa după principii de piață.
Cifrele arată că în 2018
– totalul veniturilor din exploatare ale Ligii 1 a fost de 275.049.000 lei,
în timp ce
– totalul cheltuielilor din exploatare ale Ligii 1 a fost de 378.912.000 lei.
Deficitul uriaș, de 103.863.000 lei, este parțial amortizat de
– veniturile din transferurile de jucători, în valoare de 55.922.000 de lei.
După ce se scad alte mărunțișuri, rezultă un deficit de 50.940.000 de lei (peste 10.000.000 de euro) în 2018.
Este vorba de o deteriorare masivă a situației față de anul precedent – 2017 -, pe care Liga 1 l-a încheiat cu un profit de 26.963.000 de lei (peste 5.000.000 de euro).
Scăderea performanței în cupele europene a dus la pierderi de aproape 33 de milioane de lei
La prima vedere, acestă situație alarmantă poate fi înțeleasă privind cifrele defalcate.
Iată principalele surse ale deficitului din 2018 față de 2017:
1. Banii încasați de la UEFA,
– 2018: 39.875.000 lei
față de
– 2017: 58.275.000 lei.
Rezultă o scădere de 18.400.000 de lei, adică de 31,5%, într-un singur an!
2. Încasările din vânzarea de jucători,
– 2018: 55.922.000 lei
față de
– 2017: 70.349.000 lei.
Rezultă o scădere de 14.427.000 lei, adică 20,5%.
Cele două rubrici trebuie corelate. Scăderea performanței în cupele europene a generat mai puțini bani de la UEFA și scăderea cotei pentru jucători.
3. Banii publici:
– 2018: 28.511.000 lei
față de
– 2017: 38.580.000 lei.
Rezultă o scădere de 10.069.000 lei, adică 26,1%.
Cluburile din Liga 1 par să nu conștientizeze, pur și simplu, această situație în care au ajuns. În 2018, costurile cu personalul au crescut, față de 2017, cu aproape 8.000.000 de lei, în timp ce la rubrica „alte cheltuieli de exploatare” există o majorare de 20.000.000 de lei!
Cheltuieli cu personalul:
– 2017: 232.577.000 lei,
– 2018: 240.054.000 lei.
Alte cheltuieli de exploatare:
– 2017: 98.833.000,
– 2018: 118.760.000 lei.
Să râdem cu „managerii” din Liga 1: în 2018, 14 cluburi au produs 5,4 milioane de lei din activități comerciale
Ce se poate vedea, din cifrele date publicității, este că veniturile care țin efectiv de capacitatea managerială a șefilor de cluburi au crescut nesemnificativ. La rubrica încasări, principala sursă rămâne cea a drepturilor TV.
Iată unde s-au reușit majorări de venituri în Liga 1, în 2018, față de 2017:
1. Drepturile TV:
– 2018: 116.881.000 lei
față de
– 2017: 109.291.000 lei.
Creșterea este de 7.590.000 de lei și provine, în principal, din creșterea cursului valutar. Înțelegerea cu deținătorul drepturilor TV este făcută în euro, dar plata se face în lei, la cursul de schimb al BNR.
2. Sponsorizări și publicitate:
– 2018: 49.765.000 lei
față de
– 2017: 42.662.000 lei
Există o creștere bună și aici, de 7.103.000 lei.
3. Activități comerciale:
– 2018: 5.425.000 lei
față de
– 2017: 3.953.000 lei.
Creștere absolut modestă, de 1.472.000 lei, la o rubrică oricum de-a dreptul ridicolă, toate cele 14 cluburi la un loc nereușind să atragă nici măcar 1,5 milioane de euro!
Principala cauză: incapacitatea șefilor de cluburi de a atrage bani din surse independente și lipsa de interes față de relația cu fanii
Principalele cauze ale acestui bilanț catastrofal provin, după cum se poate vedea, din incapacitatea conducerii cluburilor de a genera venituri folosind mijloacele moderne care împing industria fotbalistică înainte în alte țări.
În Liga 1, banii din biletele de intrare la meciuri au însumat, anul trecut, 22.951.000 de lei (sub 5.000.000 de euro). Sponsorizările și publicitatea au adus o aproape 50.000.000 de lei (peste 10.000.000 de euro), dar evident că, dacă scădem banii încasați de FCSB, Viitorul, Dinamo și Craiova, rămânem cu aproape nimic.
Activitățile comerciale sunt de-a dreptul ridicole: 5.425.000 de lei înseamnă sub 1,5 milioane de euro. Aici se vede cel mai bine lipsa de interes a cluburilor în cultivarea relației cu fanii.
Într-o lume în care alte cluburi fac anual milioane de euro doar din activitățile comerciale în care implică fanii (vânzări de tricouri și alte accesorii, vânzări adiționale înainte și după meciuri etc), conducătorii din Liga 1 nu știu și nici nu par interesați să exploreze această resursă. Care presupune însă, într-adevăr, competență și interes față de soarta clubului.
Banii de la buget au vizat în principal Voluntari și Chiajna, două echipe artificiale, ținute în viață de primarii localităților aferente. Voluntari a încasat circa 3,5 milioane de euro, în timp ce Chiajna – circa 2 milioane de euro.
Scăderea fluxului de bani de la stat a dus, automat, și la scăderea sumei de la an la an.
Datoriile pe termen scurt au crescut cu 44 de milioane, restanțele salariale față de angajați – cu 74%
Deteriorarea dramatică a situației financiare a Ligii 1 se poate observa și din bilanțul agregat pe 2018 și 2017.
Datoriile pe termen scurt (plătibile în maximum 12 luni) au explodat, literalmente:
– 2017: 72.640.000 de lei,
– 2018: 116.637.000 lei.
O creștere, de la an la an, de 43.997.000 de lei, adică de peste 60,5%!
Datoriile pe termen lung (plătibile în mai mult de 12 luni) au crescut, de asemenea, foarte mult:
– 2017: 189.122.000 lei
– 2018: 217.354.000 lei
Creșterea de la an la an a fost de 28.232.000 de lei, adică de 14,9%.
Cifrele arată că situația a scăpat, pur și simplu, de sub control. În numai un singur an, datoriile față de angajați aproape că s-au dublat, iar restanțele la buget au crescut cu peste 1.000.000 de euro.
Iată câteva cifre mai importante:
– Datorii către angajați:
2017: 14.505.000 lei,
2018: 25.296.000 lei.
Într-un singur an, suma a crescut cu 10.791.000 lei (peste 2.000.000 de euro), adică peste 74%.
– Datorii la bugetul de stat:
2017: 15.908.000 lei
2018: 20.326.000 lei
Suma a crescut cu 4.418.000 lei (aproape 1.000.000 de euro).
Foarte interesant este că, în același timp, patronii au continuat să își împrumute propriile cluburi, în loc să opereze majorări de capital.
Datoriile cluburilor către societăți din cadrul grupului și alte părți legate au crescut cu o sumă uriașă într-un singur an:
– 2017: 154.199.000 lei
– 2018: 191.116.000 lei.
În total, datoriile cluburilor din Liga 1 au crescut, de la an la an, astfel:
2017: 261.762.000 lei
2018: 333.991.000 lei.
O creștere de 72.229.000 lei în numai 12 luni!
Una peste alta, data de 1 ianuarie 2019 a găsit cele 14 cluburi din Liga 1 cu datorii care depășesc cu 40.652.000 de lei totalul capitalurilor proprii.
Cu alte cuvinte, Liga 1 are datorii mari mari decât valoarea însumată a tuturor cluburilor.