CNA și CNCD, sesizate în legătură acordul dintre LPF și APSR privind acreditarea jurnaliștilor

CNCD și CNA au fost sesizate în legătură cu un acord încheiat între Liga Profesionistă de Fotbal și Asociația Presei Sportive privind condițiile de acreditare a reprezentanților mass-media la partidele din Liga I, considerate abuzive, discriminatorii și anticoncurențiale.

ActiveWatch și CJI au sesizat, joi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) în legătură cu Acordul încheiat între Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și Asociația Presei Sportive din România (APSR) privind acreditarea reprezentanților mass-media la jocurile din Campionatul Național „Liga I” și Cupa Ligii, sezonul 2014/2015.

Acordul definește regulile acreditării jurnaliștilor la aceste meciuri, acreditările urmând a fi eliberate numai de APSR și exclusiv jurnaliștilor membri ai APSR. Pentru accesul în stadion reprezentanții mass-media acreditați vor prezenta personalului de pază cartea de identitate și acreditarea LPF-APSR, iar, în lipsa unuia dintre aceste documente, nu se va permite accesul în arena sportivă.

Măsura este considerată de ActiveWatch și CJI „excesivă, discriminatorie și anticoncurențială, prin faptul că acordă unei singure entități (o asociație profesională a jurnaliștilor sportivi) dreptul de a elibera acreditări, acordându-i acesteia un privilegiu nejustiticat, atât în raport cu alte organizații profesionale, cât și în raport cu jurnaliștii salariați/colaboratori ai unor entități media sau jurnaliștii independenți (freelance)„. În mod concret, se condiționează accesul la exercitarea profesiei de apartenența la o anumită organizație.

Cele două organizații solicită Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să analizeze dacă acordul încalcă sau nu prevederile OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Același acord definește condițiile de retragere a acreditării, impunând jurnaliștilor să nu prejudicieze imaginea LPF, a cluburilor membre, a jucătorilor și oficialilor acestora. Această prevedere „limitează abuziv dreptul constituțional la liberă exprimare în chestiuni ce pot fi de interes public și constituie un precedent extrem de periculos pentru libertatea presei„.

„De asemenea, este împiedicat liberul acces al publicului la informații și opinii, precum și libera formare a opiniilor. Rolul presei este de a veghea la bunul mers al societății, cu precădere de a expune abuzurile, ilegalitățile și corupția structurilor de putere, publice sau private. În cazul de față structurile de putere sunt reprezentate de o entitate privată (LPF). Este foarte grav că o asociație profesională de media cedează presiunilor venite din partea unor structuri de putere și limitează tocmai acele drepturi pentru care ar trebui să militeze„, se mai arată în sesizarea celor două organizații.

ActiveWatch și CJI solicită CNA, în acest context, să analizeze dacă s-au încălcat normele legislației audiovizuale prin aceste condiții referitoare la „prejudicierea imaginii”. Totodată se solicită CNA să analizeze dacă sunt respectate articolele din Legea Audiovizualului privind asigurarea pluralismului politic și social, a diversității culturale, lingvistice și religioase, a informării, a educării și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului, a informării obiective a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor, a favorizării liberei formări a opiniilor, a independenței editoriale a furnizorilor de servicii media audiovizuale, care este recunoscută și garantată de prezenta lege.

De asemenea, se solicită CNA ca, în baza art. 10 (6) din Legea Audiovizualului, să sesizeze Consiliul Concurenței pentru a analiza dacă regulile de acordare a acreditării sunt anticoncurențiale/ restricționează concurența.

ActiveWatch și CJI fac un apel către presa sportivă și întreaga comunitate jurnalistică să respingă acest acord care „subminează independența editorială, exercitarea profesiei și dreptul la liberă exprimare”.

articol scris de Ana Obretin