Cornul Abundenței la Stejaru

Săgeata Stejaru este echipa din eșalonul secund a unei
comunități aromâne care și-a propus ca, peste doi-trei ani, să dea
piept cu Rapid și cu Steaua în Liga I

Prezentare wikipedia: satul Stejaru este o localitate în sud-estul
județului Tulcea, cu o populație de 872 de locuitori. Comuna cu
același nume mai cuprinde satele Mina Altîn Tepe, cu 796 de oameni
și Vasile Alecsandri, cu 626 de locuitori. Aici trăiesc foarte
mulți aromâni, membrii acestei comunități fiind alungați succesiv
din Grecia, Epir și Cadrilater.

În această comună care abia adună puțin peste 2.000 de suflete
activează o echipă de fotbal de liga a doua. Se numește Săgeata
Stejaru, dar este reprezentanta a două sate, Stejaru și Vasile
Alecsandri. Și, mai ales, este reprezentanta comunității aromâne de
aici. În vara lui 2008 a promovat în liga a treia, iar obiectivul
imediat a fost liga a doua. N-a fost să fie, așa că patronii
echipei au cumpărat de la Buftea locul pe scena celei de-a doua
divizii. Între timp a apărut stadionul, o bijuterie cu 1.500 de
locuri, situat chiar înainte de intrarea în satul Vasile
Alecsandri. Arena, plus clădirea în care se află vestiarele și sala
de protocol au fost ridicate în numai 40 de zile, iar un banner
reprezentându-l pe Hagi – cel mai cunoscut dintre aromâni –
tronează acum pe gardul aflat în imediata vecinătate a
vestiarelor.
Deocamdată echipa încearcă să se așeze, cum se spune, antrenorul
Aurel Șunda schimbând aproape întreg lotul în vară, când au plecat
15 jucători și au fost aduși alți 17. Unii cunoscuți, precum
Paleacu, Șoltuz, Dicu sau portarul Olteanu, alții mai puțin.

Poveste desprinsă din basme

Cum a apărut Săgeata în peisajul fotbalului românesc povestește
unul dintre patronii echipei, Pufleni Donchi. „Suntem zece
acționari care asigurăm bugetul anual al acestei echipe, care în
actualul sezon se ridică la 500.000 de euro. Cu toții suntem
aromâni, născuți în aceste două sate, Stejaru și Vasile Alecsandri
și care acum 20-25 de ani am plecat din aceste locuri. Cei mai
mulți dintre noi, la Constanța. Acum, când situația financiară ne
permite, am hotărât să facem ceva pentru cei rămași acasă, părinți,
rude, săteni. Așa că am investit în echipa asta de fotbal, pentru
ca oamenii să aibă o bucurie”.
Visul lor nu se oprește însă la liga secundă: „Anul acesta nu, dar
în doi, maximum trei ani vrem să promovăm în prima ligă! Suntem
aromâni, adică suntem niște oameni ambițioși, ne place în frunte,
nu în pluton. Noi, cei zece, plus alții care ne sunt alături,
suntem capabil să asigurăm bugetul unei formații de prima divizie.
Avem în plan și un stadion nou, de 5.000 de locuri, în spatele
acestuia deja existent, plus o clădire gen pensiune unde să stea
echipa în cantonament înaintea meciurilor. Numai să promovăm și
veți vedea ce va fi aici”.

Bani să-i întorci cu
lopata

În parcarea din spatele tribunei zero găsești numai limuzine de lux
și Jeep-uri. Aici sunt plătitorii de abonamente anuale, sponsorii
care dau 2.000 de dolari pe un astfel de abonament! 300.000 de
dolari se strâng numai de la ei.
Contractele jucătorilor sunt cuprinse, după spusele lui Pufleni
Donchi, între 15.000 și 25.000 de dolari. Sume frumușele pentru
nivelul acesta. Dar cum mare parte dintre fotbaliștii aduși în vară
la echipă au venit din postura de jucătorii liberi, ei au încasat
și o primă de instalare cuprinsă între 2.000 și 5.000 de dolari.
Puțini dintre componenții lotului sunt din Constanța sau din zonă,
marea majoritate fiind aduși de Șunda sau de către conducători de
pe la Timișoara, Alba Iulia, Lupeni sau Buzău, astfel că dintre
aceștia din urmă unii, familiștii în special, stau în Constanța, în
apartamente închiriate și plătite de club. Ceilalți stau în hotelul
de la stadionul din Medgidia, cel cu o capacitate de 28.000 de
locuri, construit pe vremea lui Ceaușescu, plata fiind de asemenea
suportată de club. Dealtfel acolo se țin și antrenamentele
cotidiene ale echipei.
În ce privește primele de joc, dacă echipa este clasată pe
pozițiile 1-4 se acordă 150 de euro de jucător pentru fiecare
punct, indiferent că meciul se joacă acasă sau în deplasare, dacă
poziționarea este între locurile 5-12 atunci punctul se
recompensează cu 100 de euro, iar dacă se află pe locurile 13-18 nu
se dă nimic.

Club cu zece
acționari

Cei 10 acționari care asigură cea mai mare parte din bugetul anual
sunt:
> Pufleni Donchi (foto) și Tudor Ștefan – patroni Hotel Royal
din Constanța și din București
> Costea Cristian – patron fabrică de lactate și afaceri cu
cărbune, ambele la Reșița
> Pufleanu Dumitru – patron fabrică de lactate la Târgușor, jud.
Constanța
> Liuta Adam – patron fabrică de ulei la Baia, jud. Tulcea
> Rida Dumitru – patron fabrică de materiale plastice în
Constanța
> Bela Tănase – firmă de construcții, comerț cu cereale și
afaceri în panificație, toate la Constanța
> Pufleanu Dumitru – patron fabrică de lactate la Crucea, jud.
Constanța
> Darlaiani Stere și Mișu Stere – asociați în construcții și
distribuție gaze (butelii), la Medgidia, jud. Constanța.
Pe lângă aceștia, mai sunt alți trei sponsori, a căror contribuție
este ceva mai mică: Ghiuri Gigi (distribuitor de băuturi
alcoolice), Șamata Teo (distribuție articole sanitare) și Pufleanu
Gheorghe (patron fabrică de alcool și care mai are afaceri în
domeniul imobiliarelor și construcțiilor).

IMN CU
SPECIFIC

„O iubire alb-albastră în pieptul de aromân”
Ca orice echipă care se respectă, Săgeata are și un imn, care
cuprinde patru strofe plus refren. Acesta este compus și
interpretat, pe muzică specific machidonească, de un rapsod aromân
din zonă, Hrista Lupci. De altfel, imnul are pe lângă varianta în
limba română și o variantă în aromână.
I
Avem o echipă mare
Și cu toții o iubim
Hai Săgeata, hai Stejaru,
Noi cu tine ne mândrim
II
Săgeata-i inima noastră
Cu ea în lume ieșim
O iubire alb-albastră
În pieptul de aromân
III
Am pornit o bătălie
La toată lumea am spus
Cu toții vrem ca Săgeata
Să se-nalțe cât mai sus
IV
Așa suntem, aromânii,
Curajoși ca niște lei
Pornim la drum cu Săgeata
Din inima Dobrogei

Refren (se cântă după fiecare strofă)
Hai Săgeata, hai Stejaru,
Noi cu toții te iubim
Hai Săgeata, hai Stejaru
ȘI Vasile Alecsandri

Șunda sponsorizează și el o echipă
de aromâni

Antrenorul Aurel Șunda (foto), care a preluat echipa în ultimele
patru etape ale sezonului precedent, consideră că anul acesta „este
unul de tranzit, nu putem emite pretenții la promovare. E nevoie de
mai mulți jucători de valoare”. După startul sezonului a primit o
ofertă de la U” Cluj, pe care a declinat-o: „Am contract ferm, pe
un an, cu opțiune pe încă unul. În afara de asta sunt prieten cu
oamenii de aici, nu puteam să plec așa”, afirmă el, dar apropiați
ai echipei susțin că și contractul său, unul foarte bun pentru
acest nivel, aproximativ 50.000 de dolari, l-a ținut pe loc. Lucru
pe care puțini îl știu, Șunda, tot aromân și el, sponsorizează
echipa unei localități din județul Timiș, unde există o comunitate
puternică de aromâni. „Se numește Dudeștii Noi, iar echipa Pindu,
de la Munții Pindului. Le mai duc câte un rând de echipament, ceva
bani, iar pe pieptul tricourilor stă soarele, care este simbolul
aromânilor. Deasupra soarelui apar inițialele A.Ș., de la Aurel
Șunda”.

Oaia și berbecul aduc bogăția
în sat

Dacă arunci cu piatra dintr-un capăt al satului, pică tocmai la
capătul celălalt, într-atât este de mic Stejaru. Dar localitatea
este una bogată. „Cel mai sărac om de la noi are 300 de oi”, afirma
un localnic, în glumă. Dar nici departe de adevăr nu este.
Creșterea oilor este principala ocupație a locuitorilor –
activitate specifică dealtfel aromânilor -, dar în marea majoritate
a gospodăriilor mai găsești, pe lângă oi, un porc, o vacă sau o
capră. Oile și berbecuții sătenilor sunt crescute în ferme cu
tehnologie avansată, iar când ajung la maturitate sunt exportate în
țările arabe pe bani frumoși.

500 de mii de euro anual
este bugetul celor de la Săgeata Stejaru

300 de mii de
dolari se strâng numai din abonamentele pe un an ale
sponsorilor

„Anul acesta e greu, dar în doi, cel mult trei ani vrem să facem
pasul către Liga I”, Pufleni Donchi patron Săgeata Stejaru