Dezastru financiar pentru FRF: ratarea calificării la Euro ar lăsa în aer „managementul” lui Burleanu. Cele 6,5 milioane de euro găsite în conturi în 2014 s-au terminat

Pentru Răzvan Burleanu şi echipa sa de experţi debarcată pe holurile FRF, ratarea calificării la Euro 2020 prefigurează un dezastru financiar şi sfârşitul epocii de belşug care a început acum 5 ani. Prima de la UEFA, pentru prezenţa la turneul final, se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. Banii aceştia erau aşteptaţi ca un colac de salvare pentru bugetul în corzi al instituţiei lui Burleanu. Pe lângă milioanele de la forul continental, federaţia va mai pierde, dacă se ratează calificarea, şi diverse bonusuri de performanţă de la unii sponsori, dar aceste sume sunt mai mici, de ordinul sutelor de mii de euro.

8,8 milioane de euro cheltuite în 2017-2018 doar pe salarii 

Cele 6,5 milioane de euro găsite în conturi în 2014 (“rămăşiţa” celor 22 de milioane de euro câştigate de FRF în 2010, în instanţă, de la Loteria Română, și tocate frenetic de Mircea Sandu), când noua conducere a preluat managementul, sunt pe terminate. Rezervele din bănci au fost folosite în toţi aceşti ani pentru a acoperi:

– cheltuieli fixe foarte mari (numai în doi ani, 2017 şi 2018, bugetul de salarii a fost de 8,8 milioane de euro),

– contracte ciudate (în vechiul angajament cu Joma, federaţia primea pentru reclamă şi publicitate 1,25 milioane de euro ca să cumpere marfă de 1,5 milioane de euro pe an, pentru ca, în final, să înregistreze deficit de sute de mii de euro în balanţa comercială cu spaniolii),

– acţiuni controversate (diverse competiţii fără finalitate, tipărituri de lux cu materiale de propagandă sau pentru campania electorală) şi

– subvenţii şi “atenţii” acordate alegătorilor (turism în străinătate sub forma unor cursuri de specializare sau delegaţii, bani daţi “sponsorizare” în ajunul alegerilor etc).

FRF a primit 11,8 milioane de euro ajutoare de la UEFA şi FIFA în 2017-2018 

Structura de venituri şi cheltuieli a bugetului FRF, aşa cum e concepută acum, depinde ombilical de ajutoarele de la FIFA şi UEFA. Cele două foruri sunt principalii finanţatori ai federaţiei lui Burleanu, căreia doar în 2017-2018 i-au acordat ajutoare şi împrumuturi nerambursabile de 11,8 milioane de euro. Suma reprezintă peste 32% din totalul încasărilor FRF în aceşti doi ani. Aceşti bani au dispărut ca şi cum n-ar fi fost, fără să existe și vreun rezultat palpabil.

Chiar şi aşa, banii veniţi de la forurile internaţionale n-au fost de ajuns. Federaţia îşi pusese speranţele, pentru a menţine actualul ritm al cheltuielilor şi în perioada 2019-2022 (când expiră cel de-al doilea mandat al lui Burleanu), în cele aproape 10 milioane de euro venite de la UEFA pentru participarea naţionalei la Euro 2020.

Ce alternative are Burleanu dacă se ratează calificarea la Euro

În acest moment, toată lumea este cu răsuflarea tăiată la federaţie. Dacă România lui Contra nu câştigă cu Feroe, Norvegia şi Suedia, calificarea este ratată, iar asta ar însemna că la Casa Fotbalului vine recesiunea. Pentru a o scoate la capăt, FRF va fi nevoită fie:

1. să taie sever din costuri, asta însemnând reduceri de personal, renunţarea la plimbările în condiţii de lux, cu diurne de sute de euro pe zi şi chiar renunţarea sau renegocierea unor contracte cu diverşi furnizori, absolut păguboase pentru federaţie, dar deosebit de rentabile pentru firmele partenere,

fie

2. să împrumute sume substanţiale, ca să acopere deficitul. Această ultimă variantă pare mai atrăgătoare pentru că nu ar presupune ca Burleanu şi managerii săi să facă rabat de la stilul de viaţă de acum, să-şi taie salariile, deplasările şi diurnele şi nici să taie de pe lista subvenţiilor votanţii sau “partenerii FRF”. Decontul acestor împrumuturi bancare ar urma să fie făcut după 2022, când Burleanu va fi în al treilea (şi ultimul) său mandat. Practic, nu va mai conta foarte mult ce se va întâmpla cu federaţia ulterior, când desantul actualului președinte va fi părăsit instituția.

   Această soluţie este foarte fezabilă şi pentru că, în ciuda decapitalizării masive a federaţiei sub domnia lui Burleanu, FRF are încă, de pe vremea lui Mircea Sandu, câteva proprietăţi concrete, care ar putea fi depuse gaj la bănci: „Casa Fotbalului” de lângă Arena Naţională, baza de la Mogoşoaia, baza de la Buftea.

O a treia variantă, salvatoare pentru actuala conducere a federaţiei, ar fi ca naţionala să obţină, totuşi, o calificare la Mondialul din 2022 – cu prima aferentă din partea FIFA. Dar acesta este deja un orizont îndepărtat de timp, raportat la strategia de până acum a lui Burleanu.