Dezvăluirile lui Ion Coman, omul care a construit stadionul ‘Steaua’** „Ceaușescu era bolnav după Steaua!”

Generalul Coman, fost secretar în Comitetul Central al
Partidului Comunist Român, povestește cum l-a convins pe Ceaușescu
să transmită finala Barcelona – Steaua.

Intrăm într-un bloc situat pe Calea Victoriei, în apropierea
Guvernului, luăm liftul până la etajul 4 și batem la ușă. Se
deschide încet. În spatele ei apare Ion Coman. La 84 de ani, viața
pare un chin pentru generalul în retragere cândva atotputernic,
înalt demnitar comunist și ministru al apărării: are spatele
cocârjat și picioarele îndoite. Se sprijină în baston. După ce ne
așezăm la masă, generalul ne dezvăluie diagnosticul: „Am arterită.
Mi s-a tras după cutremurul din 1977, când am stat în bocanci
aproape o lună fără să mă descalț… Am muncit la foc continuu, ca
să scot oamenii de sub dărâmături”. Îl avem în față pe părintele
Stelei și șeful sportului românesc din anii ’80.

În urma lui au rămas doar amintiri, dar nu de orice fel. Vorbește
despre probleme importante, care n-au de-a face cu poveștile
obișnuite ale pensionarilor. A fost șef al Marelui Stat Major al
Armatei Române (1974-1976), ministru al Apărării Naționale
(1976-1980), secretar în Comitetul Central al Partidului Comunist
Român și șef al secției militare și juridice (1980-1989). A lucrat
cu Gheorghiu Dej, dar și cu Nicolae Ceaușescu. Dincolo de aceste
funcții, s-a ocupat vreme de cinci ani de sportul românesc, între
1981-1986: „Ceaușescu m-a pus șef peste sportul din țară”.

A
construit stadionul din Ghencea într-un an
Legăturile pe care le-a avut Ion Coman cu sportul sunt însă mult
mai vechi. În 1973, în vreme ce era adjunct al ministrului forțelor
armate și secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei, a
dat ordin să se construiască stadionul Steaua: „A costat 25 de
milioane de lei. Cum armata avea un buget defalcat, m-am dus la
Guvern și am discutat cu prim-ministrul Ilie Verdeț. El și-a dat
acordul și, într-un an, am făcut stadionul. Înainte de a fi
construit, specialiștii au primit machete cu arenele din Viena și
Paris. Stadionul din Ghencea era prevăzut de pe atunci cu nocturnă,
dar nu s-a montat, pentru că se făcea economie de curent… Veneam
în control din două în două săptămâni, ca să văd care este stadiul
lucrărilor. La meciul de deschidere al Stelei, contra celor de la
Steaua Roșie Belgrad, a fost un delir. Abia am făcut față să nu dea
lumea buzna pe teren”. Interlocutorul nostru are o dorință: „Când
mor, să mergeți la stadion și să-mi puneți o plăcuță pe care să
scrie că acest stadion a fost făcut la comanda lui Ion
Coman”.

De ce
Steaua și nu CCA
Coman era chemat deseori la raport în fața „Tovarășului”: „Vorbeam
des cu Ceaușescu despre sport. Era bolnav după victorie, voia numai
să câștige. Mă întreba tot timpul despre Steaua, cum a jucat
echipa, cum s-a purtat publicul…”. Aruncă apoi bomba, povestind
de ce echipa Casa Centrală a Armatei (CCA) a devenit Steaua: „Mai
erau și atunci destui derbedei care strigau «Huo, Armata!», nu
«Huo, CCA!». Păi, nu poți striga «Huo, Armata!», mă! De-asta s-a
schimbat denumirea din Casa Centrală a Armatei în Steaua. Iată că
Dinamo a rămas și la ora actuală cu această denumire, copie de la
ruși. Ceaușescu a fost de acord să se schimbe denumirea, ca să nu
mai fie huiduită armata. El a aprobat ideea lui Crăciunescu, un
fost veteran de război și șef al sportului militar. Era o chestiune
de demnitate, armata nu trebuia făcută de rușine pentru fotbal,
s-ar fi dus vestea și în străinătate”.
Ceaușescu era un suporter înflăcărat al Stelei. „Când luam bătaie,
mă întreba de ce. Era fan Steaua… Aoleu, ce înfocat era! Din
cauza asta s-a certat de multe ori cu Alexandru Drăghici, care era
ministru de interne și era la Dinamo. Cauza era și Marta Drăghici,
soția lui Alexandru, care era unguroaică. Ea se certa des cu Elena
Ceaușescu. Nicolae nu concepea ca Steaua să vândă meciuri”, ni se
destăinuie generalul.

Era să nu
vedem finala din 1986
„Inițial, Ceaușescu nu voia ca finala Cupei Campionilor din 1986,
dintre Barcelona și Steaua, să fie transmisă la televizor. Am avut
o discuție cu el, iar Valentin s-a dus la mama lui, Elena, pentru
a-i convinge să se televizeze meciul. Când Steaua a câștigat,
Ceaușescu a dat ordin: «Să fie decorați!». Îl detașase pe Gogu
Rădulescu pentru a-i decora pe jucători. I-am spus: «Tovarășe
Ceaușescu! Sunteți îndrăgostit de sport și, mai ales, de Steaua. Nu
știm când va mai fi o echipă de-a noastră campioana Europei, așa că
vă propun să le înmânați personal decorațiile. Dacă sunteți de
acord». Trebuia să fii foarte atent cum vorbești cu el. Și a
acceptat”, spune Coman.

„Steaua nu trebuia să iasă de sub tutela armatei. A curs
vreo sudoare de pe fruntea celor de acum?”

„Pentru ca sportul de azi să aibă performanțe, trebuie
să dispară mogulii din acest domeniu .”

„Victoria și Flacăra Moreni au fost făcute la ideea lui
Postelnicu, fostul ministru de interne. El a vrut să facă echipe
care să fie adversare ale Stelei, fiindcă ținea cu
Dinamo”
Ion Coman, general și
fost comandant la Steaua