ProSport vă prezintă pe tot parcursul lunii septembrie o serie de materiale care scot la iveală lucruri mai puțin știute din sportul românesc de dinainte de 1989.
S-a vorbit intens în această primăvară despre candidatura României la organizarea Universiadei de vară din 2021, o competiție multisport, pe care țara noastră a mai organizat-o în 1981. În urmă cu 34 de ani am fost însă la un pas de a murdări imaginea sportului românesc, în urma unor falsuri făcute cu largul concurs al mai-marilor zilei. Faptele sunt developate în vastul „Dosar Sport” (cota D 13346), aflat în Arhivele Securității. La Universiada de vară din 1981, organizată în București, România a încheiat pe locul doi în clasamentul general, cu 67 de medalii (30 de aur – 17 de argint – 20 de bronz), după „sora cea mare de la răsărit”, Rusia, care a avut 109 medalii (40 – 36 – 33).
Volumul 34, nota 100/0047157, din 10.12.1981 precizează următoarele: „În perioada 19-24 noiembrie 1981, s-au desfășurat la Roma lucrările Comitetului Executiv al Federatiei Internationale a Sportului Universitar (FISU). Neoficial, delegația română a fost contactată de Roch Campana, secretarul general al FISU, și de Melisanto Santino, secretarul comisiei internaționale de control a FISU, care au afirmat că gimnastele Emilia Eberle, Dumitrița Turner și Rodica Dunca au fost înscrise la Universiada din 1981 cu încălcarea regulamentului FISU, care stabilește vârsta minimă de concurs la 18 ani. Cei în cauză au precizat că anul 1963, indicat de FRG ca an de naștere al celor trei este fals: primele două sunt născut în 1964, iar a treia în 1965, date transmise chiar de Federația Română de Gimnastică Comitetului Olimpic și Interfederal din Belgia cu ocazia recentului turneu efectuat de lotul feminin de gimnastică. Campana a comunicat că va sesiza Comitetul Executiv al FISU și va cere descalificarea lotului universitar român și ridicarea medaliilor obținute cu toate consecințele de rigoare. În urma intervențiilor delegației române, Campana a acceptat să nu dea curs amenințărilor până la clarificarea situației. De menționat că din verificările noastre informațiile de confirmă. De menționat că și în alte împrejurări FRG, cu acordul CNEFS, a schimbat data de naștere a unor gimnaști, pentru a putea concura la diferite competiții internaționale”.
Rodica Dunca, „studentă” la 16 ani
Universiada din 1981 a fost cel mai mare eveniment polisportiv organizat de România înainte de 1989. În 1953, la București s-a mai desfășurat Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, însă n-a avut parte de strălucirea, investițiile și propaganda Universiadei din 1981. Nicolae Ceaușescu și-a făcut planurile pentru a primi competiția încă din 1977, dorind să arate tuturor de ce este capabil poporul român și „farul său călăuzitor, partidul comunist român”. Bucureștiul s-a transformat astfel într-un adevărat șantier. S-au modernizat stadioane, bazine și săli de sport, s-a dat o fațadă „prietenoasă” orașului, s-a făcut o propagandă uriașă, iar 5.000 de studenți au fost convinși să devină voluntari. Bașca mii de alți tineri instruiți din timp, pe stadionul Tineretului, pentru spectacolul de la festivitatea de deschidere. Cea mai interesantă decizie a fost luată față de opozanții regimului, cele câteva zeci de voci răzlețe care mai aveau curaj să conteste sistemul totalitar. Toți acești dizidenți au fost ridicați de pe străzi, de acasă sau de la serviciu și internați înainte de începerea competiției la Spitalul de Psihiatrie nr. 9. „Satul Universiadei”, adică locul de cazare pentru sportivii și oficialii prezenți la startul competiției, a fost ales Complexul Studențesc Regie al Institutului Politehnic București.
Totul a fost organizat până la cele mai mici detalii, însă pentru ca succesul României să fie total era nevoie și de o zestre de medalii corespunzătoare. Iar pentru ca recolta să fie pe măsura ambițiilor și directivelor venite de sus s-au „vopsit” din greu sportivi. N-a fost nicio problemă în a se obține o legitimație de student pentru orice persoană cu o vârstă acceptabilă, însă a bătut la ochi ceea ce s-a întâmplat la gimnastică. Rodica Dunca abia împlinise 16 ani înainte de startul competiției, deci nici vorbă de a putea elevă a unei instituții de învățământ superior. La fel și Emilia Eberle (17 ani) și Dumitrița Turner (17 ani). Culmea este că tocmai românii au fost cei care le-au dezvăluit ulterior vârsta reală, înscriindu-le cu anii corecți la o competiție desfășurată în Belgia.
Nicolae Vieru recunoaște: „Totul este real”
La 34 de ani de la acele evenimente, Nicolae Vieru (82 de ani), cel care era secretarul general al Federației Române de Gimnastică în 1981, recunoaște cu franchețe că informația este reală. „Da, așa s-au întâmplat lucrurile. Nu e un motiv de mândrie pentru noi, dar vreau să fiți convinși că nu eu, Nicolae Vieru, am fost cu ideea schimbării vârstei sportivelor. Indicațiile veneau de sus. Au fost însă și alte țări care au procedat la fel. Și nu doar China, care era de mult bănuită de astfel de practici și care a fost descoperită cu ceva timp în urmă. Mă refer chiar și la SUA. Vă dau o informație în premieră. M-am întâlnit cu tatăl fostei sportive Dominique Moceanu. El mi-a spus că americanii i-au modificat vârsta fetei lui. Este reală și nota informativă vizavi de scandalul de la FISU. Da, exista pericolul descalificării lotului României și retragerea tuturor medaliilor, însă lucrurile s-au aplanat”, a fost explicația dată Revistei Sport în România de cel care este în acest moment președinte de onoare al FR de Gimnastică și vicepreședinte de onoare al Federației Internaționale de Gimnastică. Întrebat prin ce pârghii s-a rezolvat situația și cu ce preț, Nicolae Vieru, care era încă de pe atunci un personaj extrem de influent în gimnastica mondială, a replicat: „Prin pile și relații, cum altfel?”.
De Nicolae Vieru și Universiada din 1981 se leagă o poveste dezvăluită în urmă cu ceva ani de „Cotidianul”. La Universiadă, în tribună la gimnastică, a fost prezent și Nicu Ceaușescu, venit să o urmărească pe Nadia cu care, se spune, avea o relație la vremea respectivă. La un moment dat, a fost anunțat că va face premierea secretarul general Nicolae Vieru. Se zice că Nicușor a sărit ca ars spunțând că în România este un singur secretar general, Nicolae Ceaușescu. Imediat, s-ar fi schimbat titulatura funcției, astfel că secretarul general a devenit secretar federal. Nicolae Vieru a zâmbit la auzul poveștii. „Pot să vă spun doar că Nicu Ceaușescu nu prea mă avea la suflet. Eu știu multe lucruri din perioada respectivă”, a mai punctat cel care a participat la 11 ediții ale Jocurilor Olimpice.
La lupte – șase titluri din zece, la tenis, 5 din 5!
La Universiada din 1981, România a obținut practic medalii la toate cele zece sporturi cuprinse în programul competiției: atletism, baschet, sărituri în apă, scrimă, gimnastică, înot, tenis, volei, polo și lupte. Cele mai performante discipline au fost luptele greco-romane, cu șase medalii de aur și patru de argint (din zece categorii!) și tenisul de câmp, cu toate cele cinci medalii de aur din program cucerite de tricolori. La lupte, componența lotului universitar s-a confundat cu cea a lotului olimpic, pe saltele intrând Ștefan Rusu, Ion Draica, Victor Dolipschi, Ilie Matei, Ion Păun sau Vasile Andrei. E greu de crezut că toți mai erau studenți la vremea respectivă, ținând cont că Nicu Gingă și Constantin Alexandru, ambii medaliați cu argint, aveau 29 de ani. La tenis, Virginia Ruzici (simplu, dublu și mixt), Florin Segărceanu (simplu, dublu și mixt), Florența Mihai (dublu) și Andrei Dârzu (dublu) nu au lăsat nicio speranță adversarilor.
Nadia, vedeta Universiadei
Vedeta delegației României a fost însă de departe Nadia Comăneci, cea care a fost ultimul purtător al torței înainte ca flacăra competiției să fie aprinsă pe fostul Stadion 23 August. În vârstă de 20 de ani la startul Universiadei, Nadia a cucerit cinci medalii de aur: individual compus, paralele, sărituri, sol și cu echipa. Singurul titlu rămas, cel de la bârnă, i-a revenit Emiliei Eberle, medaliată cu aur și la paralele, dar și cu echipa. Dumitrița Turner a luat argint la bârnă și bronz la individual compus și la sărituri, iar Rodica Dunca s-a clasat pe locul doi la sol. Ambele au făcut parte din echipa medalită cu aur.
Alte sportive multi-medaliate au mai fost Carmen Bunaciu (natație), cu patru trofee, două medalii de aur la 100 și 200 m spate, un argint cu ștafeta de 4×100 m mixt a României și un bronz la 100 m fluture, și Doina Melinte (atletism), cu aur la 800 metri și argint la 1.500 metri.
După Rusia și România, pe locul trei în clasamentul general pe națiuni s-a clasat SUA, cu 56 de medalii (29 – 18 – 9). Superioritatea Estului fusese dovedită.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER