Dacă aș fi pariat (ceea ce nu fac niciodată) la finala madrilenă Federer – Nadal, puneam toți banii pe Nadal încă de la finalul primului set al semifinalei cu Almagro. Pierdut de Nadal cu 6-4, după ce Almagro a condus cu 5-1. Taurul Rafa a fost adus aproape în genunchi de jocul fantastic al celuilalt animal spaniol. Almagro lovea decisiv în practic toate mingile care-i veneau de dincolo de fileu. Și aproape toate bombele îi intrau la o palmă de linie, mai ceva ca lui Federer. A servit ca un disperat, a atacat tot timpul, făcându-l pe favoritul absolut Nadal să arate ca un outsider. E un test esențial pentru un jucător considerat mare: ce face când adversarul mult mai slab cotat joacă senzațional? E posibil să fie cuprins de frustrare, trăiește impresia că i se ia ce-i al lui de drept, că e furat, icnetele uluite, uneori râsetele tribunelor îl scot din sărite. Forțează, încearcă să răspundă la fel de sclipitor ca „fraierul” pe care l-a apucat tenisul, doar el este Marele. De cele mai multe ori, pierde, răsturnând bursele de pariuri, și rămânând la sfârșitul meciului cu capul în prosop, incapabil să înțeleagă ce s-a întâmplat.
N-a fost așa cu Nadal. Cu un stoicism extraordinar, a stat sub ploaia de gloanțe fără să clipească. A alergat după toate cu burta la zgură, deși la multe era clar că nici nu mai ajunge să atingă mingea cu racheta. Nu s-a enervat, nu s-a simțit jignit în orgoliul lui de supercampion, nu s-a panicat, a continuat să pistoneze reverul nimicitor al lui Almagro cu forehandurile răsucite cu stânga. Figura i-a rămas aceeași, modestă și concentrată, și la 5-1 pentru Almagro, și la 6-2; 5-2 pentru el în următoarele două seturi.
Roger Federer s-a trezit în fața unei situații asemănătoare în primul set al finalei. Surprinzător, în loc să se așeze în obișnuitul său joc cu schimburi prelungite de pe fundul terenului, cu lovituri mult liftate care să îl macine pe atacantul Federer și să-l oblige să greșească, Nadal a atacat el primul, lovind decisiv de câte ori avea ocazia. În loc să-l plimbe pe Nadal cu lovituri de pe picioare, puternice și plasate, Federer s-a văzut nevoit să se apere, să alerge, să muncească. Să-și murdărească șosetele. Ceea ce nu a acceptat că trebuie să facă până la scorul de 6-4; 4-2 pentru Nadal. Lăsa pur și simplu să treacă mingi la care ar fi putut ajunge, cu efort, ce-i drept, și cu speranța doar a unei recuperări tăiate cu șpagat sau a unui lob. În unele momente părea cu gândul în altă parte. Ajuns la un pas de înfrângere, tot n-a „pus osul”, a recurs la mingi speciale, stopuri și atacuri surpriză pe care geniul său i le permite. Așa a reușit să-l ducă pe Nadal până în tie-break. I-am privit atunci pe amândoi și m-am întrebat: care dintre ei arată dispus să tragă peste trei ore ca să câștige și care nu? Răspunsul era atât de limpede încât victoria lui Nadal a venit parcă de la sine. Ultima minge a fost emblematică pentru ce încerc să spun: Federer a servit excelent, la teu, a venit însă neconvins spre fileu, ca și cum nu mai aștepta o replică, Nadal s-a întins la limită cu backhandul cu două mâini, a agățat mingea cu marginea rachetei și a trimis-o fâlfâită nu mai departe de jumătatea terenului advers, unde Federer s-a încăpățânat să o aștepte și s-o lovească normal, ca pe o minge obișnuită, deși mi se pare imposibil, la experiența lui, să n-o fi văzut că vine „strâmbă”, cu efect imprevizibil când sare din zgură. De aceea a „luftat”, înscriind în istorie această exotică ultimă minge de meci, comparabilă în capul meu doar cu penaltiul ratat de David Beckham prin cădere în fund. Roger Federer a pierdut acest meci nu pentru că nu e un mare jucător, ci pentru că se simte prea mare.
P.S. Nu pot să trec, oricât aș vrea, peste scuipatul în zgură al lui Rafael Nadal înainte de a servi. La fotbal așa ceva e aproape firesc, dar spațiul terenului de tenis, în care nu se joacă pe ploaie și publicul tace în timpul jocului, în care arbitrii nu fluieră, în care nu se aruncă cu confetti, nu suportă un asemenea gest. Zgura e casa lui, cum să scuipe Nadal pe covorul din sufragerie?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER