Are cineva impresia că rugbiul și tenisul s-au dezumanizat prin introducerea mijloacelor electronice de monitorizare? E cineva convins că diminuarea erorilor de arbitraj răpește din farmecul acestor sporturi? S-a plâns cineva de cronofagia lui Hawkeye și-a omologului său rugbistic? Nici pomeneală. Doar Joseph Blatter se crispează când i se propune ca arbitrii să fie ajutați să nu mai greșească. Încordarea lui se traduce în panseuri și puseuri din categoria: „Erorile fac parte din joc. Eliminarea factorului uman ar lipsi jocul de emoție. Trebuie să acceptăm greșelile”.
Această filozofie de doi bani maschează de fapt anemia etică a fotbalului guvernat de Blatter. În aceste condiții, „arbitru” și „arbitrar” nu mai sunt simple membre ale aceleiași familii de cuvinte. Arbitrului i se respectă dreptul de a fi miop și i se asigură toate condițiile să ia decizii care favorizează sau îngroapă. Ieri, arbitrul s-a numit Byron Moreno sau Graham Poll. Astăzi, numele lui este Tom Henning Ovrebo sau Ivan Bebek. Rezultatul e același: un maldăr de nedreptăți fără apel și recurs, un munte de mizerii comise discreționar. Adică o competiție falsificată în fibra ei intimă.
Pledoaria pentru mijloacele electronice a fost rostită cu mult înainte ca românii să vadă cât dezgustus provoacă Augustus. Imediat după Campionatul Mondial din 2002, când Italia, Belgia și SUA au fost buzunărite grotesc, Marco van Basten a deschis discuția despre renovarea fotbalului. Van Basten și-a pus ideile pe hârtie și a fost gata să le susțină oriunde a fost invitat. Elogiul imperfecțiunii pe care-l face Blatter de fiecare dată când se simte încolțit a primit o ripostă severă. „Eu știu că frumusețea jocului vine din spectacol, nu din erori”, a spus Van Basten. Atenți la consecințe, curtenii lui Joseph Blatter au reacționat urgent la acest atac cu aer proaspăt: au închis geamurile FIFA și le-au izolat cu purfix.
De ce? Fiindcă mijloacele electronice invocate de Van Basten amenință piramida mafiotă, îi clatină temeliile și bruiază interesele (comerciale, dar și politice) pe care le promovează arbitrajul actual. Și cum Joseph Blatter a fost votat și de președintele FRF, nu-i de mirare că mijloacele electronice nu vor avea câștig de cauză nici în România. Omul în negru nu e supus doar greșelii, ci și eminențelor care dictează, măsluiesc și împart profiturile.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER