Editorial Radu Paraschivescu: **Etică și miopie

Are cineva impresia că rugbiul și tenisul s-au dezumanizat prin
introducerea mijloacelor electronice de monitorizare? E cineva
convins că diminuarea erorilor de arbitraj răpește din farmecul
acestor sporturi? S-a plâns cineva de cronofagia lui Hawkeye și-a
omologului său rugbistic? Nici pomeneală. Doar Joseph Blatter se
crispează când i se propune ca arbitrii să fie ajutați să nu mai
greșească. Încordarea lui se traduce în panseuri și puseuri din
categoria: „Erorile fac parte din joc. Eliminarea factorului uman
ar lipsi jocul de emoție. Trebuie să acceptăm greșelile”.

Această filozofie de doi bani maschează de fapt anemia etică a
fotbalului guvernat de Blatter. În aceste condiții, „arbitru” și
„arbitrar” nu mai sunt simple membre ale aceleiași familii de
cuvinte. Arbitrului i se respectă dreptul de a fi miop și i se
asigură toate condițiile să ia decizii care favorizează sau
îngroapă. Ieri, arbitrul s-a numit Byron Moreno sau Graham Poll.
Astăzi, numele lui este Tom Henning Ovrebo sau Ivan Bebek.
Rezultatul e același: un maldăr de nedreptăți fără apel și recurs,
un munte de mizerii comise discreționar. Adică o competiție
falsificată în fibra ei intimă.

Pledoaria pentru mijloacele electronice a fost rostită cu mult
înainte ca românii să vadă cât dezgustus provoacă Augustus. Imediat
după Campionatul Mondial din 2002, când Italia, Belgia și SUA au
fost buzunărite grotesc, Marco van Basten a deschis discuția despre
renovarea fotbalului. Van Basten și-a pus ideile pe hârtie și a
fost gata să le susțină oriunde a fost invitat. Elogiul
imperfecțiunii pe care-l face Blatter de fiecare dată când se simte
încolțit a primit o ripostă severă. „Eu știu că frumusețea jocului
vine din spectacol, nu din erori”, a spus Van Basten. Atenți la
consecințe, curtenii lui Joseph Blatter au reacționat urgent la
acest atac cu aer proaspăt: au închis geamurile FIFA și le-au
izolat cu purfix.

De ce? Fiindcă mijloacele electronice invocate de Van Basten
amenință piramida mafiotă, îi clatină temeliile și bruiază
interesele (comerciale, dar și politice) pe care le promovează
arbitrajul actual. Și cum Joseph Blatter a fost votat și de
președintele FRF, nu-i de mirare că mijloacele electronice nu vor
avea câștig de cauză nici în România. Omul în negru nu e supus doar
greșelii, ci și eminențelor care dictează, măsluiesc și împart
profiturile.