Aproape că nu știi cu ce să începi subiectul despre acest stadion de 5.000 de locuri din Alexandria care va fi finanțat, conform proiectului, cu 54,3 milioane de lei de la bugetul de stat și 1,3 milioane de lei de la bugetul local. Cu costurile? Cu oportunitatea? Cu prioritățile autorităților? Cu sursele de finanțare? Cu nivelul facilităților raportat la banii cheltuiți?
Va fi un stadion fără peluze, cu două tribune și falicități modeste, care va costa statul peste 12 milioane de euro. Capitala Teleormanului nu are echipă de fotbal în primele două ligi. Proiectul Hotărârii de Guvern pentru stadionul din Alexandria (42.129 de locuitori, conform recensământului din 2011) urmează să fie introdus pe ordinea de zi a guvernului după ce a trecut de dezbaterea publică. În acest timp, orașe emblematice pentru fotbalul din România, cum ar fi Arad (160.000 de locuitori, 6 titluri) și Pitești (165.000 de locuitori, 2 titluri), sunt puse pe lista de așteptare.
Există așteptări și nemulțumiri printre cei amânați, dar urgența nu pare chiar atât de mare precum cea din Alexandria. În orice caz, așa cum era și logic, bugetul țării nu încape pe toată lumea.
Pentru a reveni la subiectul materialului de față, ce se pregătește în Teleorman cu banii publici depășește toate așteptările.
Macheta stadionului din Alexandria publicată de liberinteleorman.ro
„Uită-te puțin și peste ce se întâmplă la Alexandria. E o nebunie. N-am pomenit așa ceva”, indică sursa, la capătul discuției despre felul în care s-a modificat, din mers, proiectul arenei de fotbal de la Craiova.
„Firul” duce, din nou, spre site-ul guvernului. Acolo unde, pe 12 iulie 2017, odată cu proiectul Hotărârii de Guvern (HG) privind aprobarea modificării parametrilor tehnico-economici ai stadionului din Craiova, apare o altă HG foarte interesantă. Este vorba de „Proiectul de HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții «Complex Sportiv Stadion Municipal», municipiul Alexandria”.
Proiectul a fost lansat, în acest mod, într-o dezbatere publică încheiată după 10 zile calendaristice (sâmbătă, 22 iulie 2017). La fel ca și în cazul Craiova, Nota de fundamentare și Anexa atașate la HG lămuresc situația. Foarte probabil, la Alexandria se va construi cel mai scump stadion ca preț / loc, după Arena Națională, dar cu facilități modeste: categoria a 3-a UEFA (adică permite meciuri până la nivelul Ligii 1 și din preliminariile cupelor europene).
Românii vor plăti 12,2 milioane de euro pentru o arenă la Alexandria cu două tribune (fără peluze) și 5.500 de locuri, pistă de atletism și o parcare VIP de 100 de locuri. Spre comparație, cu o sumă mai mică decât aceasta, la Arad se construiește un stadion de 12.500 de locuri, complet acoperit și omologat de UEFA până la nivel de semifinale de cupe europene.
Așadar, stadionul din Alexandria: studiu de caz.
1. COSTURILE ȘI FACILITĂ‚ȚILE Se vor cheltui 55.757.000 de lei (12.234.119,6 euro la cursul de 1 euro = 4,5575 lei) pentru un stadion de 5.496 locuri.
Conform proiectului, stadionul din capitala județului Teleorman va avea două tribune (Tribuna I și Tribuna a II-a), fără peluze, și categoria a III-a UEFA: adică va fi apt pentru meciurile de Liga 1 și, cel mult, pentru meciuri din tururile preliminare ale cupelor europene. Pentru a avea un termen de comparație, stadionul din Cluj are categoria I UEFA (care permite meciuri ale naționalei și din grupele cupelor europene).
Pe stadionul din capitala Teleormanului se vor putea organiza și competiții de atletism, dar numai la nivel național.
Conform documentației înaintate de guvern, arena ar trebui să se realizeze în 18 luni, va avea regim de înălțime Subsol + Parter + 2 Etaje la Tribuna I și Subsol + Parter + 3 Etaje la Tribuna a II-a și o suprafață desfășurată de 15.795 metri pătrați. Adică un pic mai mult de un hectar și jumătate.
Aceste date tehnice seci ne pot spune ceva doar puse în oglindă cu cele ale altor stadioane, deja construite în ultimii ani sau în curs de construcție.
Criteriul clar cu ajutorul căruia specialiștii compară costul real al stadioanelor este preț / loc construit. Aplicându-l la acest caz, descoperim că stadionul din Teleorman va deveni al doilea cel mai scump construit vreodată în România, după Arena Națională din București. Și de aproape trei ori mai scump decât modernul stadion de atletism care se ridică acum la Craiova, cu capacitate similară și facilități de nivel internațional.
Stadionul de atletism de 5.000 de locuri din Craiova, la care se lucrează lângă cel mare, de fotbal, va costa 4.788.100,06 euro și va primi categoria III a IAAF (Federația Internațională de Atletism), ceea ce îi va permite să primească și Campionate Europene de juniori.
În schimb, conform documentelor oficiale ale guvernului, stadionul de 12.234.119,6 euro de la Alexandria va putea primi doar competiții de nivel național. Asta înseamnă categoria V a IAAF. Adică ultima. Așadar, va fi de aproape trei ori mai scump decât cel de atletism de la Craiova, dar cu dotări inferioare.
Arena din Alexandria va costa 2.226 de euro/loc construit, din care 2.167 euro/loc vor proveni de la bugetul public.
Liviu Dragnea, președintele PSD și șeful neoficial al guvernului României, a fost președintele Consiliului Județean Teleorman. FOTO: Mediafax
„Înțeleg că e o inițiativă mai veche. Nu decid eu, ci ministerul și Compania Națională de Investiții. În Teleorman nu mai e voie să se facă nicio investiție. Și dacă se face un podeț trebuie să se facă anchetă, miting sau să se retragă banii.” Liviu Dragnea, președintele PSD
Prețul este dublu față de cel cu care s-a ridicat „Ilie Oană” din Ploiești (1.161 euro/loc construit) și mult mai scump decât stadioanele din Craiova (1.699 euro/loc construit), Târgu-Jiu (1.600 euro/loc construit) și Cluj (1.490 euro/loc construit). Cu diferența că aceste stadioane au facilități de prima categorie UEFA, care primesc inclusiv meciuri internaționale oficiale (cupe europene și partide interțări), în timp ce stadionul din Teleorman va fi de categoria a III-a UEFA, care permite cel mult meciuri din fazele preliminare ale cupelor europene.
Singurul stadion din România cu un cost mai mare per scaun construit decât cel din Alexandria va rămâne Arena Națională din București: 4.215 euro/loc, adică 234.500.000 de euro la o capacitate de 55.634 locuri.
Pentru această situație întâlnită, după cum se vede din tabelul de mai sus, doar în acest caz particular al arenei din Alexandria, explicația lui Adrian Cefalan, director al Direcției Implementare Proiecte Complexe și Investiții în Infrastructura Justiției la Compania Națională de Investiții, este următoarea: „Are spațiu de cazare și, din câte știu, e cu pista de atletism, cu tot ce înseamnă dotările. înseamnă rigolele, tot ce înseamnă dotări, tabele… Legat de costuri, că au mai fost discuții, apropo de, să zic așa, un standard de 1.500 de euro pe scaun, că probabil la asta vă referiți… Sunt anumite cheltuieli care, indiferent că stadionul e mare sau mic, nu se pot repartiza uniform pe numărul de scaune. Vă dau un exemplu: un gazon complet, cu tot cu instalație de fotosinteză, drenaj, încălzire, costă aproximativ 1.000.000 de euro. Instalația de nocturnă costă tot așa, în jurul a 1.000.000 de euro cel puțin. Dacă împărțim 2.000.000 de euro la 31.000 de locuri, cum e la Craiova, vă ies 70 de euro per loc. Sunt anumite cheltuieli fixe. Dacă împarți la 5.000 de locuri, vin 400 de euro pe loc construit”.
2. OPORTUNITATEA La fel de interesantă este argumentația guvernului în sprijinul ideii că acest stadion trebuie finanțat prioritar de la bugetul public. Motivarea este trecută în Nota de fundamentare semnată de Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, și de Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice.
Iată, mai jos, câteva din argumentele scrise negru pe alb, în Secțiunea a 3-a, Impactul socio-economic al proiectului de act normativ.
„Impactul macroeconomic. Complexul sportiv (n.r. – din Alexandria) reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale și naționale având în vedere că implementarea lui are următoarele efecte directe: > creșterea calității infrastructurii sociale a regiunii în care se va executa complexul, > creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru derularea evenimentelor sportive, > creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor, > va constitui un factor motivațional în formarea tinerilor pentru performanță. (…)
Impactul asupra mediului de afaceri. (…) Organizarea de competiții sportive importante va deschide noi oportunități în viitor în ceea ce privește turismul și industria hotelieră din Municipiul Alexandria”.
Relativ la explicațiile guvernanților privind oportunitatea investiției, se pot ridica însă câteva obiecții.
> Alexandria nu are tradiție în fotbal și nu a avut niciodată echipă în Liga 1. În acest moment, formația orașului, FCM Alexandria, evoluează în Liga 3. Se construiește astfel un stadion (scump) pentru o viitoare ipotetică echipă de performanță. Sau – cine știe? – autoritățile au informații clare că în al treilea cel mai sărac județ al țării urmează să apară un nou mare club de fotbal.
> Rămâne de văzut cum va stimula turismul în zonă construirea unui stadion în Alexandria. În lipsa posibilității ca naționala să joace cândva meciuri din preliminarii (facilitățile nu vor permite asta), este destul de greu de înțeles cine și de ce ar organiza excursii, din țară sau din străinătate, pentru a vizita complexul din Teleorman.
> Alexandria are, într-adevăr, tradiție în atletism. Ridicarea unui stadion nou, cu facilități pentru competiții naționale, poate fi benefică. Însă multe alte centre ale atletismului din țară, incomparabil mai performante, duc o lipsă acută de infrastructură. Trebuie început de undeva, dar pare straniu că acest punct de plecare nu este, de exemplu, la Constanța, oraș cu tradiție în atletism și fotbal și cu o populație de 300.000 de locuitori, de 6 ori mai mare decât cea din Alexandria.
Adrian Cefalan (dreapta, cu ochelari și fular) a vizitat anul trecut șantierul stadionului din Arad. Spune însă că Alexandria îndeplinește toate condițiile pentru a avea prioritate. FOTO: mandri.ro
„În primul rând, trebuie să fie o solicitare către CNI. Așa cum au făcut cei de la Pitești, în ianuarie. După aceea, noi ne consultăm cu federațiile de atletism, de fotbal, de… Depinde ce se dorește acolo. După aceea, este ordinea în care sunt. De exemplu, la cel din Alexandria cererea este făcută, cred, din 2014. Adică, pe lista asta sinteză noi avem foarte multe stadioane. Încercăm să le facem pe toate. Apoi, trebuie să se aducă documentația completă. Pentru că, vă dau un exemplu, uitați la Timișoara, cu sala aceea polivalentă… Adică e un cumul de factori.” Adrian Cefalan, director CNI, referindu-se la criteriile în baza cărora se selectează lucrările finanțate
3. PRIORITĂ‚ȚILE GUVERNULUI
Cererea Piteștiului, depusă astă-iarnă, pentru ca guvernul să includă printre priorități și modernizarea legendarei arene din Trivale, nu a primit răspuns. Primarul Cornel Ionică a mărturisit pentru ProSport că bănuiește că responsabilii de la Compania Națională de Investiții nici măcar nu s-au uitat peste proiect.
În urbea unde au jucat Gicu Dobrin, Radu II, Jean Barbu, Rică Neaga și Adi Mutu activează acum o echipă proaspăt promovată în Liga 2 și care, susținută din banii municipalității, își propune să promoveze în Liga 1 după ce a primit brandul FC Argeș.
Probabil nu s-a înțeles acolo (n.r. – la guvern) că noi cerem doar reabilitarea tribunelor, care sunt în pericol să se dărâme, și a spațiilor administrative. În rest, stadionul – gazonul, pista, instalația de nocturnă – rămâne în forma care era. (…) E vorba de reamenajarea tribunelor care au fost făcute prin muncă patriotică în 1963. N-au niciun fel de armătură, se prăvălesc scările. (…) Nu am primit niciun răspuns. Sunt dezamăgit. Toți suntem dezamăgiți. Mă rog… Eram cu contribuitivitate bună la bugetul național și…” Cornel Ionică, primar Pitești
Stadionul din Alexandria are și în momentul de față tot două tribune, la fel ca și în proiectul pentru reconstrucție. Arena este degradată, iar orașul are o singură echipă de fotbal care joacă în Liga 3, FCM Alexandria
Stadionul din Alexandria a intrat pe lista scurtă și înaintea celui din Arad, orașul celebrei UTA, unde a fost eliminată Feyenoord și unde au jucat Iosif Petchovschi și Emerich Dembroschi.
„Finanțarea este de la noi. Doar că o parte din stadion a primit în 2016 finanțare de 2,5 milioane de euro de la CNI, care nu este activată. Este doar finanțare, dar ei n-au început procedura pentru partea lor. Eu nu primesc finanțare la nimic, dar să cer la sport! N-am primit, la PNDL-ul ăsta (n.r. – Programul Național de Dezvoltare Locală), nici la drumuri, nici la energie termică… Noi suntem un bastion care nu primește bani de la guvernările PSD.” Gheorghe Falcă, primar Arad
Alte orașe de mare anvergură, precum Constanța, Timișoara și Iași, stau la coadă. Foarte interesant este că noua arenă din Arad, la care se lucrează de câțiva ani, va costa circa 11.700.000 de euro, dar va avea 12.500 de locuri.
4. SURSELE DE FINANȚARE Aici intervine un element foarte interesant. Niciun stadion din cele ridicate până acum (sau care urmează să fie ridicate) nu a implicat fondurile de la buget în proporție de aproape 100%. Arena din Alexandria se va face, conform Notei de fundamentare, cu 98% bani de la bugetul central și 2% cu banii comunității locale. Spre comparație, stadionul de fotbal din Craiova se face cu 90% bani de la buget și 10% banii comunității locale.
În urmă cu câțiva ani, atunci când PSD a introdus între priorități stadioanele, declarațiile publice au fost cât se poate de clare: arenele urmau să fie ridicate, în principal, cu banii Uniunii Europene. „Stadionul Oblemeco vreau să fie dezvoltat cu fonduri europene, să fie reconstruit, pentru că investiția este prea mare să fie suportată de bugetul local și pentru că la Compania Națională de Investiții încă se fac calcule dacă pot să suporte un asemenea proiect în perioada următoare, de cinci luni de zile. Deocamdată, avem o promisiune că anul acesta va fi plătit studiul de fezabilitate pentru stadionul Oblemenco, care presupune deomolarea acestui stadion și reconstruirea după modelul Arenei Naționale, să fie acoperit cu totul. Eu sper din toată inima să accesăm fonduri europene, că este mai bine până la urmă și pentru bugetul statului și pentru localitatea noastră”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER