Răzvan Burleanu, președintele FRF, a intrat în vizorul DNA odată cu plângerea depusă acum două săptămâni, la această instituție, de Tudor Iacov, președintele FC Progresul București. Șeful grupării care anul trecut a jucat în Liga 4 reclamă prejudicii masive, de ordin financiar, aduse de Burleanu și membrii Comitetului Executiv al federației.
Speța este interesantă. Iacov a câștigat definitiv, săptămâna trecută, un proces cu o altă persoană (Sultănoiu Damian) care reclama plata unei cesiuni făcute de șefii Asociației Municipale de Fotbal București. Iacov a refuzat plata afirmând că reprezentanții AMFB nu sunt recunoscuți în justiție. Instanța a acceptat argumentul, arătând că șefii Asociației Municipale de Fotbal București (AMFB), nefiind trecuți în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor din România, nu au nicio calitate oficială și, deci, nu pot lua decizii în numele instituției. Sentința e definitivă.
Cazul are legătură, indirect, cu FRF, pentru că reprezintă un precedent care creează jurisprudență. În 2015, tribunalul a respins definitiv încercările de a înregistra la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor actuala componență a Comitetului Executiv al FRF, ceea ce înseamnă că acesta funcționează ilegal.
FRF a încercat, în 2014 și 2015, să valideze noua conducere, dar singurul acceptat de tribunal a fost Burleanu, confirmat ca președinte. Tribunalul București și, ulterior, Curtea de Apel au stabilit că actuala componență a Comitetului Executiv nu întrunește condițiile legale. În fața statului român, forul executiv al FRF – Comitetul Executiv – are vechea componență, din 2012, cu Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, Octavian Goga, Florian Walter etc. Dintre membrii de atunci, singurul care mai există și azi în Comitetul Executiv este Valeriu Argăseală. ProSport a scris, ultima oară, despre această problemă chiar acum câteva luni, după terminarea campionatului precedent.
FRF a încercat, în 2014-2015, atât la Tribunalul București, cât și la Curtea de Apel, să obțină validarea noii conduceri. Operațiunea a reușit în cazul lui Burleanu, care a fost înscris în Registrul Federațiilor și Fundațiilor, dar a eșuat în cazul Comitetului Executiv, care funcționează și azi ilegal
Comitetul Executiv al FRF a fost declarat ilegal, prin sentință definitivă, de Tribunal
Noul Comitet Executiv, instalat după venirea la putere a lui Burleanu, dar declarat ilegal de Justiție prin sentință definitivă, a luat în ultimii trei ani și jumătate foarte multe decizii, adesea implicând cheltuieli financiare masive. Până acum, nu s-a găsit nimeni care să sesizeze Parchetului asupra a ce se întâmplă la FRF. Singurul caz în care s-a invocat lipsa de calitate a Comitetului Executiv a fost cel al unui angajat al federației concediat după venirea lui Burleanu. În această speță, instanța a constatat faptul că membrii Comitetului Executiv care luaseră decizia concedierii n-au calitate oficială și a anulat măsura, repunându-l în drepturi pe cel care reclamase.
Astă-primăvară, această situație precară a conducerii FRF a fost scoasă la iveală de colonelul Florin Talpan, juristul CSA Steaua, care reclama faptul că federația refuză să pună în aplicare sentințele definitive ale instanțelor în procesul cu FC FCSB. În cazul respectiv, FRF a fost oarecum victimă colaterală în războiul dintre Armată și Becali, dar documentele date publicității au fost cât se poate de clare, în ceea ce privește situația juridică a șefilor de la FRF. Lucrurile au rămas în coadă de pește pentru că, imediat după ce Talpan a făcut dezvăluirile despre Burleanu și oamenii săi, conducerea CSA Steaua s-a activat brusc și l-a sancționat pe jurist, impunându-i să înceteze ofensiva contra FRF.
După cum se poate vedea mai sus, la Registrul de la Tribunal a fost operată doar modificarea în ceea ce-l privește pe Răzvan Burleanu. În rest, în fața statului român, componența Comitetului Executiv al FRF a rămas aceeași din 2012. Membrii de acum nu au calitate oficială și nu sunt recunoscuți de Justiție
Numai că, acum două săptămâni, Tudor Iacov, furios că șefii FRF acoperă AMFB, s-a dus la DNA, unde a depus plângere penală. Acesta a sesizat procurorii asupra faptului că decizia luată de Burleanu și oamenii săi anul trecut, de a-și acorda prime totale de 650.000 de euro pentru calificarea la Campionatul European, este ilegală, deoarece a fost votată de Comitetul Executiv nevalidat și nerecunoscut de Tribunal.
„Da, este adevărat, am fost la DNA. În data de 4 septembrie le-am reclamat în scris procurorilor ceea ce se întâmplă la FRF. Nu se mai poate merge în felul ăsta în fotbalul românesc, în disprețul tuturor, sfidând legile și bunul-simț. Această conducere este ilegală. Și-au votat prime de sute de mii de euro știind foarte clar că nu au calitate oficială, pentru că încercările lor de a se valida la tribunal fuseseră respinse. Voi completa dosarul de la DNA, acum, și cu sentința definitivă de la Tribunalul București care face referire la AMFB. Cum situația de la AMFB este similară celei de la FRF, cred că lucrurile sunt cât se poate de clare”, a declarat Tudor Iacov pentru ProSport.
Cazul reclamat de Tudor Iacov, al banilor cu care s-au autorăsplătit membrii Comitetului Executiv anul trecut pentru performanța obținută de jucătorii naționalei, a fost prezentat pe larg de ProSport la momentul respectiv. Publicația noastră a aflat atunci și a avertizat cu câteva zile înainte ce pregătesc Burleanu și oamenii săi.
După ce, în campania electorală, promisese că nu va urma exemplul lui Mircea Sandu și că nu se va autopremia pentru victoriile obținute de jucătorii echipei naționale, noul șef al FRF a făcut exact același lucru, dar într-un mod mult mai ascuns. Inițial, când s-a aflat despre planul de a împărți cu ceilalți membri ai Comitetului Executiv o parte din banii dați de UEFA pentru participarea la Euro 2016, Burleanu a negat vehement, acuzând – ca de obicei – minciuni și comploturi ale dușmanilor. Apoi, cu numai câteva ore înainte să plece pentru o lună în Franța, la turneul final, șeful FRF și ceilalți membri ai Comitetului Executiv și-au aprobat prime în valoare totală de 650.000 de euro. A doua zi dimineață, se îmbarcau toți în avion pentru sejurul francez.
O succesiune neobișnuită de evenimente. Și, în final, reacția FRF
ProSport a încercat să obțină marți, pentru a-l prezenta, și punctul de vedere al FRF. Acest demers firesc a fost urmat de câteva întâmplări neobișnuite:
– După redactarea textului de mai sus, ProSport a trimis, la ora 11:11, un mesaj către FRF, cerând un punct de vedere oficial al federației față de întreaga situație. Întrebările au fost clare: „Sentinta definitiva a Tribunalului Bucuresti data vineri, 17 septembrie, prin care se constata lipsa de calitate a sefilor AMFB deoarece nu sunt inregistrati la Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, afecteaza situatia Comitetului Executiv al FRF, avind in vedere ca acesta este exact in aceeasi situatie, nevalidat de Tribunal? Pot fi lovite de nulitate deciziile din ultimii trei ani ale Comitetului Executiv al FRF, tinind cont de cele de mai sus? Care este punctul de vedere al conducerii FRF legat de plingerea depusa la DNA in aceasta privinta (s-a reclamat faptul ca deciziile CEx sunt ilegale pentru ca au fost votate de persoane fara calitate)?”.
– La trei ore distanță, mai precis la ora 14:35, FRF trimite un mesaj în care Departamentul Juridic nu dă un răspuns, dar cere amănunte: numerele dosarelor din instanță (deși acest lucru ar fi trebuit să fie la îndemâna lui Adrian Stângaciu, juristul FRF, despre care ProSport are certitudinea că știa deja despre ce este vorba). Reporterul ProSport trimite, totuși, linkurile respective și ia decizia să mai amâne publicarea articolului, considerând că FRF a cerut detaliile nu pentru a trage de timp, ci pentru a furniza un răspuns mai bine documentat.
– La ora 15:01, site-ul DigiSport publică un amplu comunicat al AMFB, în care este dezmințită știrea inițială, cu dezvăluirea privind procesul, care apăruse pe site-ul sportb.ro și fusese preluată de ProSport și Sport.ro.
– Răspunsul FRF – de care s-a ocupat Răzvan Mitroi, fost redactor-șef la Digi24, apoi consultant pe comunicare al Chevron, în prezent șef al departamentului de comunicare la federație și cel la care a ajuns marți cererea ProSport – a venit la ora 17:42 și pare, dacă nu redactat de aceeași persoană care a scris dezmințirea AMFB, în orice caz foarte asemănător ca stil.
Iată răspunsul primit de ProSport de la FRF: „În legătură cu solicitarea dvs. din data de 19 septembrie a.c., vă informăm că dosarul la care faceți referire are un cu totul alt obiect și nu are nicio legătură cu cele menționate de dvs. Obiectul dosarului este dizolvare persoană juridică (respectiv, solicitarea de dizolvare a AS FC PROGRESUL) – solicitare care a fost respinsă. Nu există niciun fel de chestiuni soluționate de către instanță în dosarul respectiv cu privire la AMFB. Mai mult decât atât, AMFB nici nu apare ca parte în dosarul menționat, astfel încât este imposibil să se fi pronunțat o decizie cu putere de lucru judecat față de o persoană juridică fără calitate în dosar. Pe cale de consecință, nu există nici alte efecte juridice la care faceți referire. Cât privește plângerea la DNA invocată de dvs., nu avem nicio înștiințare oficială despre un astfel de demers, așa încât nu putem face comentarii. Departamentul Juridic al FRF”.
Iată pagina din motivarea sentinței unde judecătorii menționează, negru pe alb, că șefii Asociației Municipale de Fotbal București nu au calitate oficială recunoscută de statul român. Contrar celor pe care le puteți citi mai jos, scrise de judecători în motivare, FRF afirmă că „nu există niciun fel de chestiuni soluționate de către instanță în dosarul respectiv cu privire la AMFB”. Nimic în plus de adăugat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER