Răzvan Burleanu, președintele FRF, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale din 18 aprilie 2018 și cererea de dezafiliere definitivă a trei din cele patru Cluburi de Excelență pentru juniori cu a căror înființare s-a mândrit pe toată durata mandatului său.
După trei ani în care federația a investit aproximativ 2.000.000 de euro în respectivele proiecte (500.000 de euro în 2015, 1.000.000 de euro în 2016, 500.000 de euro în 2017), experimentul urmează să se încheie definitiv luna viitoare, când membrilor Adunării Generale li se va solicita dezafilierea pentru Asociația Centrul Regional de Excelență Târgu Mureș, Asociația Centrul Regional de Excelență Timișoara și Club Sportiv Centrul Regional de Excelență Deva.
Cel de-al patrulea Centru de Excelență, deschis la Buzău, a fost închis de FRF încă de anul trecut, după ce Primăria din localitate a reziliat contractul de parteneriat pentru acest proiect.
Istoria unui proiect frumos pe hârtie, dar imposibil de pus în practică
Răzvan Burleanu și Peti Andraș, viceprimarul orașului Târgu Mureș, în 2015, la deschiderea primului Centru de Excelență. Sursa foto: „Zi de Zi” (Tg. Mureș)
Ideea deschiderii unor Centre de Excelență regionale pentru juniori a fost, pentru actualul președinte al FRF, un fel de „Perlă a Coroanei”. A proclamat inițiativa pe toate canalele media posibile și în fața votanților FRF, prezentându-le ca pe niște nuclee unde urmau să fie concentrați toți jucătorii de valoare din zonele respective.
Proiectele urmau să fie finanțate de FRF în colaborare cu autoritățile locale din orașele unde se înființau. În 2014 s-a anunțat că, până în 2018, se vor înființa 8 astfel de centre. Inițial, au fost alese patru locuri: Buzău, Târgu Mureș, Deva și Timișoara.
Celor care se îndoiau de eficacitatea demersului le-a fost prezentat argumentul Centrului Luceafărul, din anii ”80, unde au crescut mulți dintre componenții Generației de Aur.
Problemele au apărut la aplicarea efectivă a proiectului Centrelor de Excelență. Cluburile au fost foarte reticente în a-și lăsa cei mai buni juniori pe mâna federației, care intenționa să semneze contracte cu aceștia și să ia o parte din bani atunci când urmau să fie vânduți. Cele mai multe grupări au refuzat să intre în proiect, iar FRF nu a putut să le forțeze să accepte.
„Ne-au adunat ca să ne spună de ce îi interesa pe ei, Centrele de Excelență. Să lăsăm copiii cei mai buni la cluburile astea. Oamenii n-au avut încredere. Noi rămâneam fără juniori, ei îi legitimau și pe urmă încasau banii, dacă îi vindeau. Apoi, când am început să ne spunem și noi păsurile, să le comunicăm cu ce probleme ne confruntăm la activitatea de copii și juniori, ne-au tăiat-o scurt: că nu e problema lor, să ne ducem la AJF-uri, dacă vrem să ne plângem. Burleanu, Bodescu și Chivorchian erau la prezidiu.” președinte al unui club de juniori despre o ședință ținută de conducerea FRF în 2015 pe tema Centrelor de Excelență. Mărturia a fost făcută pentru ProSport
Nu a existat un cadru legal prin care primăriile să poată cofinanța aceste centre de excelență. Teama de a nu se trezi cu dosare penale pentru deturnare de fonduri i-a făcut pe aleșii locali să ezite în a cheltui banii comunității pe activități controlate de altă instituție (FRF).
În sfârșit, a existat și problema participării acestor Centre de Excelență în competiții. Era vorba de incompatibilitate, pentru că federația deținea echipe pe care le înscria în campionate organizate tot de ea.
Din prima clipă, Ministerul Tineretului și Sportului nu a acordat Certificate de Identitate Sportivă pentru respectivele Centre de Excelență. Încercarea de a obține personalitate juridică în instanțele de judecată a eșuat în privința Centrului de la Buzău – primul desființat.
„Centrele de Excelență dau naștere unui grav conflict de interese. Conflictul de interese constă în faptul că Centrul regional, la care Federația Română de Fotbal deține calitatea de membru asociat-formator, participă la o competiție organizată de însăși membrul său asociat-fondator, și anume Federația Română de Fotbal (…) Ca urmare a înregistrării în Registrul Sportiv și emiterii CIS-ului, ar echivala cu încălcarea gravă a dispozițiilor din Legea educației fizice și sportului. Ministerul Tineretului și Sportului nu poate da curs solicitării dumneavoastră.” Elisabeta Lipă, Ministrul Tineretului și Sportului din 2016, într-un raport citat de „Gazeta sporturilor”
O perioadă, Răzvan Burleanu a negat problemele. FRF s-a comportat ca și cum ar fi fost totul în regulă, iar jurnaliștii care au sesizat ilegalitatea demersului au fost jigniți și calomniați de administrația federală. Apropiați ai FRF au încercat să răspândească zvonul că articolele despre problemele juridice ale Centrelor de Excelență sunt comandate de Mircea Sandu.
Deși nu aveau CIS, aceste cluburi au fost afiliate provizoriu la FRF, iar federația a continuat să le finanțeze cu sute de mii de euro în fiecare an.
Situația s-a complicat când procesele în instanțe au ajuns la sentințe definitive, care au confirmat că respectivele cluburi funcționează ilegal.
„Acești bani nu pot fi decontați. Nu au cum. În cel mai bun caz, poate să îi treacă la pierderi. Dar pentru asta are nevoie de acordul membrilor Adunării Generale. În mod clar, suma cheltuită cu aceste investiții îi poată fi imputată președintelui FRF. Atunci când pornești o afacere, faci un cont care se numește cont de investiții. Cheltuiești banii pentru a da drumul la treabă, apoi, după ce ai reușit să faci funcțională firma respectivă, treci suma la investiți. O deduci. Dar dacă nu reușești să înscrii firma, banii nu mai pot fi trecuți la investiții. Rămâi cu pierderea. În mod normal, dacă ești administrator sau președinte executiv și ai în spate niște acționari, atunci vei da socoteală în fața lor pentru banii pierduți” expert contabil, administrator de firmă, pentru ProSport
A urmat replierea. Anul trecut, FRF n-a mai suflat niciun cuvânt despre cele 8 Centre de Excelență anunțate în 2014 și a comunicat că, de fapt, totul decurge conform planului, iar strategia „intră în faza a doua”, cele 4 centre urmând a fi închise pentru a face loc altor două Centre Naționale.
În cazul nefericit al proiectului Centrelor de Excelență, e greu de spus că a fost rea-intenție, ci mai degrabă un catastrofal amatorism din partea actualului șef al FRF. Ignoranța președintelui și a colaboratorilor lui, care au pornit o investiție uriașă fără să se asigure că e și fezabilă, a costat federația 2.000.000 de euro. În acest moment, nu se știe cum vor fi justificați. Banii nu pot fi decontați legal.
Adunarea Generală a FRF este, așa cum a demonstrat în nenumărate rânduri, o masă amorfă pe care președintele în exercițiu o modelează ca pe plastilină. În cazul cheltuielilor ilegale cu Centrele de Excelență, lucrurile sunt foarte simple: dacă Burleanu reușește pe 18 aprilie să-și păstreze funcția, el va cere și va obține acordul membrilor FRF ca investițiile nedecontabile de 2.000.000 de euro să fie trecute la pierderi. Dacă, în schimb, va pierde alegerile, următorul președinte va putea cere (și obține) imputarea sumei și deschiderea unui dosar penal pe numele lui Burleanu
Dacă Burleanu va rămâne la putere după 18 aprilie, el va avea o problemă serioasă în a reuși să „îngroape” gaura financiară. E posibil să o treacă, așa cum a explicat mai sus expertul, la pierderi – dar numai cu acordul membrilor Adunării Generale. Dacă va pierde alegerile și succesorul său va fi interesat să răscolească în contabilitate așa cum face Burleanu azi cu documentele semnate în urmă cu 10 ani de Lupescu, atunci situația va deveni foarte grea pentru actualul președinte.
Răzvan Burleanu are ca, la conferințele de presă și ședințele publice, să apară în spatele său expresii motivaționale de tip corporatist. În cel puțin unul din cazuri, cuvântul din fundal se potrivește: el va trebui să explice de ce a cheltuit FRF 2.000.000 de euro pentru o investiție ilegală. FOTO: Mediafax
„Avem nevoie cu toții de a investi în ceea ce înseamnă în primul rând infrastructură sportivă și, în al doilea rând, în ceea ce înseamnă pregătirea atentă și la cel mai înalt nivel, în ceea ce privește activitatea la nivel de copii și juniori. De aceea, ca să facem posibil acest lucru, ne-am asumat acest obiectiv, ca, până în 2018, să deschidem opt Centre Regionale de Excelență, opt Academii de Fotbal inițiate de Federație împreună cu autoritățile locale din România, pentru ca la final să avem cele mai bune condiții de pregătire pentru cei mai talentați jucători români (…) Acest proiect care demarează la Târgu-Mureș este un proiect de referință nu numai la nivel național, mulți dintre dumneavoastră veți face imediat legătura cu proiectul mult mai cunoscut înainte de Revoluție, cunoscut sub numele de Luceafărul, dar, în același timp, ceea ce pot să împărtășesc autorităților locale din Târgu-Mureș, acest model pe care Federația Română de Fotbal l-a identificat, de anul viitor va fi multiplicat în întreaga Europă și susținut financiar inclusiv de UEFA.” Răzvan Burleanu, 16 iunie 2015, Tg. Mureș
„Prima fază a proiectului s-a încheiat după doi ani de la deschiderea primului Centru de Excelență. În această perioadă, juniorii cooptațti au trecut printr-un proces de selecție continuă și au fost evaluați în urma unor teste și analize ale meciurilor jucate. Selecția este necesară pentru a continua îin piramida performanței. Federația Română de Fotbal a analizat situația și a decis ca pentru noua etapă să se creeze două Centre Naționale, unul la Timișoara, unde se vor pregăti jucătorii născuți în 2000, și unul la Târgu Mureș, pentru cei născuți în anul 2001.” Comunicat FRF, 2017
Epilogul se va consemna pe 18 aprilie, la Adunarea Generală, când președintele Răzvan Burleanu va fi nevoit să le ceară membrilor FRF să voteze dezafilierea definitivă a ultimelor trei Centre.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER