30 de ani de eforturi ale României de a avansa pe calea fotbalului profesionist au fost aruncate la gunoi într-o singură după-amiază, iar semnătura pe acest act de o importanță capitală îi aparține tânărului președinte al FRF, Răzvan Burleanu. Vineri, 20 iulie 2018, Comitetul de Urgență al federației, compus din Răzvan Burleanu, Gino Iorgulescu și Octavian Goga, a modificat Regulamentul de Organizare a Activității Fotbalistice (ROAF), iar cea mai importantă dintre schimbări este aceea că grupările de drept privat (deținute de patroni) vor putea fi substituite în competiții de cluburile de drept public (adică aparținând unor instituții ale statului – ministere, primării, companii publice, regii autonome etc).
Mișcarea a fost făcută pe furiș, fără să fie adusă la cunoștința publicului, fără nicio dezbatere publică prealabilă în interiorul fotbalului românesc și fără măcar să fie semnalată în ziua în care a fost adoptată. Comunicatul postat pe site-ul FRF conține câteva rânduri și nu suflă o vorbă despre schimbarea majoră produsă în respectiva ședință: „În conformitate cu dispozițiile art. 36 din Statutul Federației Române de Fotbal, Comitetul de urgență compus din Răzvan BURLEANU – Președinte FRF, IORGULESCU Gino – Prim-vicepreședinte FRF, Octavian GOGA – Vicepreședinte FRF: – În temeiul art. 4 din ROAF și având în vedere Avizul Departamentului Juridic al FRF, precum și documentele prezentate de către clubul solicitant, aprobă schimbarea sediului Fotbal Club FCSB SA din Mogoșoaia, Șos. București – Târgoviște, nr. 217, județ Ilfov în București, Str. Drumul Leordeni, nr. 106, Grup Social Birouri I, Sector 4. – Aprobă Regulamentul de Organizare a Activității Fotbalistice„.
Atât și nimic mai mult. Ultimul rând conține și un link către document, noua formă a ROAF, care are însă nu mai puțin de 130 de pagini. Nu sunt indicate modificările, astfel încât, practic, pentru a descoperi bomba ascunsă de Burleanu acolo, trebuie ca o persoană să 1. Citească foarte atent tot documentul, 2. Cunoască foarte bine regulamentele fotbalistice, pentru a sesiza ce s-a schimbat.
Unde a ascuns Burleanu bomba: Articolul 4, Alineatul 5, Paragraful 4 din noul ROAF
Multiple surse ale ProSport pretind că această modificare a fost făcută de Burleanu la cererea unor lideri ai Partidului Social Democrat aflat la guvernare și că la nivelul Primăriilor controlate de PSD această schimbare a ROAF era cunoscută și așteptată cu nerăbdare încă din luna iunie.
Iată Articolul 4, Alieantul 5, paragraful 4 din noul ROAF prin care Răzvan Burleanu, președintele de 33 de ani al FRF, girează politizarea de facto a fotbalului în România, la trei decenii după căderea comunismului:
„Vor fi considerate modificări acceptate ale structurii juridice a unor cluburi, de exemplu:
– comasarea prin absorbție a două cluburi din același nivel competițional;
– divizarea unui club polisportiv, dacă secția de fotbal va păstra Certificatul de Identitate Sportivă al clubului inițial, iar sediul social va fi păstrat în aceeași localitate;
– divizarea unui club care are atât echipe de fotbal feminin sau fotbal în sală, pe lângă echipele de fotbal masculin (seniori sau/și juniori), în situația în care echipele de fotbal feminin sau fotbal în sală devin cluburi de sine stătătoare, cu sediul în aceeași localitate cu a clubului inițial;
– cesiunea dreptului de participare în competiții de la un club de drept privat la un club de drept public cu sediul în aceeași localitate, doar în situația în care se face dovada că finanțarea clubului de drept privat a fost efectuată de către autoritatea publică prin a cărei decizie se înființează clubul de drept public cesionar”.
Două sunt modificările fundamentale acceptate de federație prin noul ROAF:
Articolul 4, Alineatul 5 din ROAF-ul modificat pe 20 iulie 2018. Burleanu a operat schimbările pe ascuns, nu le-a supus dezbaterii publice, nu le-a anunțat, nu le-a explicat. Noul ROAF a fost publicat cu link la capătul unui scurt comunicat, fără să fie menționate și modificările aduse. Documentul are 130 de pagini. Sursele ProSport afirmă că primarii PSD știau încă din iunie că urmează aceste schimbări în regulament
Modificările operate de Burleanu servesc în principal partidului de guvernământ, de unde ar fi și venit, conform surselor noastre, solicitarea privind schimbarea legislatiei, afirmă conducători de cluburi din eșaloanele inferioare care au contactat ProSport. Informația a fost confirmată de surse din FRF. Președintele Burleanu le oferă tuturor primarilor cadrul legal, din perspectiva legislației fotbalistice, pentru a înființa CSM-uri pe care să le bage direct în Liga 2, pe locul actualelor echipe de drept privat, care momentan sunt doar finanțate indirect de primării, dar au statut privat. Azi, majoritatea cluburilor au președinte și Consiliu de Administrație, iar o parte din buget este asigurată de primării prin intermediul unor proiecte. În viitor, noile cluburi „de stat” vor avea ca patroni, de facto, chiar primarii localităților. Și nu vor mai fi obligate la „corvoada” de a juca și meciuri pe care să le câștige, timp de mai mulți ani, prin Liga 5, Liga 4 și Liga 3, ele urmând să substituie, pur și simplu, actualele formații.
După aprobarea modificărilor la Legea Sportului, presiunile politice asupra cluburilor private din provincie au crescut exponențial
Mai mulți conducători de cluburi din diverse orașe au semnalat reporterului ProSport, pe parcursul ultimelor luni, faptul că există o presiune mare din partea primăriilor, după ce Parlamentul a modificat Legea Sportului nr. 69/2000, ca diverse cluburi private din localitățile respective să le cedeze drepturile sportive (locul în competiții). Mijloacele folosite de autoritățile locale nu sunt deloc prietenoase, acolo unde încă nu dețin controlul. Conducătorii cluburilor care se opun sunt amenințați că nu vor mai primi sprijin financiar, li se refuză accesul la bazele sportive și stadioanele administrate de primării, sunt avertizați că vor fi lăsați fără sponsori etc.
Acum, Burleanu a construit mediul propice pentru această înlocuire a unor echipe care azi sunt private.
Modul în care se poate face o astfel de preluare ostilă și de ce a procedat așa Burleanu poate fi văzut, cel mai bine, la SSC Farul Constanța. Un grup de suporteri a înființat, în 2016, o echipă pe care a înscris-o în Liga 4, după ce vechiul FC Farul a dat faliment. Finanțată în primul an exclusiv din eforturile fanilor, apoi, în cel de-al doilea sezon, susținută și de Primărie cu o sumă consistentă (circa 2,4 milioane de lei), SSC Farul a promovat succesiv în Liga 3 și, astă-primăvară, în Liga 2.
Când a ajuns în eșalonul secund, clubul a devenit subit interesant pentru politicienii locali care conduc orașul Constanța. Aceștia au încercat să preia SSC Farul și, pentru că suporterii care l-au fondat au refuzat să-l dea autorităților, a început o prigoană oarbă. Primăria a alocat către diverse cluburi din Constanța (cum ar fi echipa de handbal care aparține de autoritățile locale) 10 milioane de lei în 2018, dar niciun ban nu s-a mai dus către echipa de fotbal. Adrian Pitu, fost fotbalist ajuns acum conducător de delegație la mitingurile PSD, a reziliat contractul pentru stadion când era președinte la SSC Farul și apoi a demisionat. Echipei nu i s-a mai permis să încheie un nou contract de închiriere, ceea ce înseamnă că nu mai poate juca meciurile de acasă la Constanța. Motivul invocat: stadionul Farul este într-o tranziție, fiind cedat de MTS, prin Hotărâre de Guvern, către Primărie. În realitate, diverse echipe de juniori, mai ales cele nou-înființate ale FC Farul (brand preluat de Marica), au putut să închirieze mai departe stadionul.
Surse bine informate ale ProSport au mărturisit că liderii PSD din Constanța au dat ordin, către toți primarii din județ care țin de acest partid, să nu primească SSC Farul pe stadioanele pe care le administrează. Ulterior, informația a fost confirmată indirect de cei de la SSC Farul, care s-au plâns că sunt refuzați peste tot unde se duc să ceară permisiunea să joace. În prima etapă din Liga 2 a acestui sezon (4-1 cu ACS Timișoara), SSC Farul a reușit în ultima clipă să obțină aprobarea lui Hagi să joace meciul de acasă la Ovidiu.
Acesta este doar un studiu de caz, dar puteți multiplica situația de la Constanța și în alte orașe, pentru a înțelege cum cluburi mici, deținute azi de acționari, suporteri sau patroni, pot fi silite de autoritățile publice să se predea.
Iar președintele FRF, Răzvan Burleanu, cel care e obligat, conform statutului FIFA și UEFA, să ferească fotbalul de imixtiuni politice, tocmai a creat cadrul juridic necesar pentru transformarea oficială a fotbalului românesc în vehicul electoral și sifonarea banilor publici sub pretextul finanțării sportului. Locuitorii unor orașe minuscule vor ajunge astfel să finanțeze, cu sau fără voia lor, salarii de zeci de mii de euro pentru fotbaliști mai mult sau mai puțin valoroși, fără nicio legătură cu comunitatea locală, și bugete de milioane de euro pentru cluburi cu performanță zero.
Momentan, salvarea cluburilor private este aceea că în ROAF nu s-a introdus și un paragraf care să permită înlocuirea echipelor din competiții în timpul sezonului. Așadar, toți primarii și miniștrii care se visează patroni pe banii publici vor fi nevoiți să aștepte perioada 1-30 iunie, anul viitor. Însă operațiunea a început deja
Mumă pentru cluburile de Stat, ciumă pentru privați. Același ROAF interzice explicit cesionarea drepturilor sportive între cluburile de drept privat
Foarte importantă este și continuarea acestui articol din ROAF: ceea ce îi este permis Statului nu îi este permis privatului! Burleanu menționează explicit că este interzisă eventuala cesionare a drepturilor sportive între cluburi de drept privat. Adică locul unei echipe cu patron poate fi luat, peste noapte, de o echipă finanțată de o Primărie sau un minister, dar acest lucru nu se poate întâmpla și între două cluburi care le aparțin unor persoane private:
„Vor fi considerate modificări ale formei juridice care încalcă prevederile de mai sus:
– schimbarea denumirii, a sediului și asociaților/acționarilor clubului, dacă sunt efectuate concomitent sau la mai puțin de 24 de luni;
– cesiunea drepturilor de participare in competiti ale mai multor structuri sportive către o singura structura sportiva;
– cesiunea dreptului de participare de la un club sportiv de drept privat catre un alt club de drept privat”.
Se lucrează la o nouă comandă: cluburilor de drept public li se va permite promovarea în Liga 1
Sursele ProSport spun că la FRF se lucrează, acum, la o altă comandă: modificarea regulamentelor astfel încât echipele de stat să poată promova în Liga 1. Probleme a aici mai complicată. Participarea cluburilor de drept public în ligile profesioniste este interzisă prin Legea 69, Articolul 31. Aceasta ar trebui modificată de guvern, printr-o hotărâre. Acum câțiva ani, FIFA a recomandat FRF să nu permită participarea cluburilor de stat în competițiile profesioniste. S-a introdus în regulamente o prevedere în acest sens, dar în 2014, după venirea lui Burleanu, a fost eliminată. Dacă șeful FRF va opera și această schimbare, se poate ajunge în situația în care în Liga 1 vor evolua echipe nou-înființate, finanțate din bani publici și conduse de primari sau miniștri, dar care nu vor putea intra, conform legislației UEFA, timp de 3 ani în cupele europene (vechimea minimă necesară solicitată de forul continental pentru cluburile participante în Europa League și Liga Campionilor). Acceste echipe de stat vor intra în competiție directă cu formații (încă) private: FC FCSB, CFR Cluj, Viitorul, Astra, Dinamo, Botoșani. Întâmplător sau nu, tocmai aceste formații care le aparțin unor patroni sunt și cele care reușesc să țină prim-planul Ligii 1, în timp ce cluburile „bugetare” înoată prin subsolul clasamentului, deși „toacă” anual sume exorbitante din bugetele unor localități care încă n-au canalizare, apă potabilă și străzi asfaltate. Pentru a înțelege clar diferența de eficiență dintre o echipă cu patron și una finanțată de la buget (deocamdată, prin diverse subterfugii), e suficient să spunem că Hagi, cu buget de 3,5 milioane de euro pe an, a câștigat titlul și se califică regulat în cupele europene, pe când Voluntari, finanțată de Primărie anul trecut cu peste 3 milioane de euro, a terminat pe locul 12, salvându-se de retrogradare la baraj, după loviturile de departajare. O altă echipă din Liga 1 care trăiește în special din banii publici este Concordia Chiajna. Finanțată cu peste 2 milioane de euro pe sezon de la bugetul localității, echipa se zbate an de an să nu retrogradeze. Media spectatorilor la meciurile de acasă ale Concordiei a fost, în ultimul sezon, de 1.054 pe meci. Despre acest ultim caz am scris pe larg aici.
Concluziile privind modul în care sunt folosiți banii publici le poate trage fiecare.
NOTĂ‚ ProSport a trimis un e-mail pe adresa FRF, pentru a solicita și punctul de vedere al președintelui Răzvan Burleanu. La ora 16.04, am primit asigurări că în aproximativ 30 de minute vom primi răspunsul. Acest lucru nu s-a întâmplat nici după două ore. Dat fiind că, în situații similare din trecut, după ce am solicitat punctul de vedere al FRF, am fost amânați până când, printr-o coincidență, subiectul a apărut, reflectat favorabil, în publicații apropiate de federație, acum am decis să publicăm textul în forma de mai sus. În momentul în care FRF ne va trimite punctul de vedere, îl vom publica, de asemenea, integral.
UPDATE: La câteva minute de la publicarea articolului, FRF a trimis un punct de vedere către reporterul ProSport. Redăm integral poziția federației:
· Federația Română de Fotbal a permis și în anii anteriori cesionarea dreptului de participare de la cluburile de drept privat la cele de drept public, prin modificarea efectuată la data de 20 iulie trasându-se limite și condiții clare pentru care se permit respectivele cesiuni.
· Motivul pentru cele menționate la punctul 1 nu reprezintă decât alinierea regulamentului FRF la realitatea cotidiană din România, în sensul că finanțarea structurilor sportive se realizează mai ușor prin intermediul cluburilor de drept public, autoritățile locale fiind încurajate să asigure finanțarea cluburilor de drept public, considerându-se că există posibilitatea de natură legală de a se asigura fonduri mai ridicate din bani publici pentru structurile sportive de drept public (și implicit condiții mai bune de organizare a activității fotbalistice ) decât sumele ce pot fi acordate cluburilor de drept privat din aceleași surse de finanțare.
· În ceea ce privește interzicerea cesiunilor între cluburile de drept privat, această operațiune ar încălca în mod flagrant principiul integrității competițiilor, permiterea unei astfel de operațiuni nu ar justifica decât tranzacționarea unor drepturi de participare în competiții în scopul eludării achitării datoriilor către jucători, cluburi, etc. de către clubul cedent. Orice persoană care dorește să asigure finanțarea unui club de drept privat are posibilitatea de a deveni membru asociat sau acționar al respectivei structuri sportive, nefiind necesară cesionarea activității de la o structură sportivă de drept privat la o altă structură de drept privat.
· Prevederile legale în vigoare interzic cluburilor de drept public să fie membre ale Ligii Profesioniste și implicit să participe în Liga 1. Având în vedere că principiul meritului sportiv este un principiu fundamental al activității fotbalistice, fiind chiar temeiul piramidei competiționale, este necesar ca FRF să asigure respectarea și implementarea acestui principiu în același timp cu respectarea prevederilor legale. Astfel, deși legea 69/2000 în forma în vigoare nu permite cluburilor de drept public să fie membre ale Ligii Profesioniste și implicit să participe la competiția Liga 1, în situația în care un astfel de club de drept public ar deține meritul sportiv pentru a participa în Liga 1, FRF are obligația de a lua măsurile necesare (în sensul modificărilor normelor regulamentare) astfel încât să asigure posibilitatea ca respectivul club sau un continuator al acestuia (în condiții clar stabilite) să își poată exercita dreptul sportiv obținut și implicit să participe în competiția Liga 1. Subliniem faptul că această situație este la fel cu situația asociațiilor sportive care au dreptul de a participa în competițiile județene, dar nu au dreptul de a participa în competițiile organizate de FRF, iar normele legale nu prevăd în niciun fel o modalitate de transformare a unor astfel de asociații în cluburi sportive, FRF adoptând în acest sens modificări ale regulamentului pentru a se respecta principiul meritului sportiv.
UPDATE: Ulterior, Departamentul Juridic al FRF a revenit cu completări:
Departamentul Juridic al Federației Române de Fotbal a răspuns solicitării Prosport oferind răspunsuri la patru întrebări punctuale, fără a cunoaște conținutul materialului ce urma să fie publicat. În aceste condiții, pentru corecta informare a cititorilor Prosport, dorim să precizăm următoarele pe care vă rugăm să le publicați:
ROAF-ul a fost dezbătut pe larg în cadrul mai multor ședințe ale Comitetului Executiv astfel că este incorect spus că modificările au fost efectuate fără o consultare prealabilă.
Permiterea cesiunilor de la cluburi de drept privat către cluburi de drept public s-a efectuat la solicitarea a numeroși reprezentanți ai membrilor afiliați care au informat FRF că în lipsa unor astfel de prevederi regulamentare cluburile respective vor înceta să mai existe din cauza lipsei finanțării. Așa cum s-a precizat și în punctul de vedere trimis inițial, aspect cunoscut și recunoscut de absolut toți cei implicați în fenomenul sportiv, inclusiv jurnaliști, fără finanțarea primită de la autoritățile locale sportul românesc ar putea ajunge în colaps.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER