EXCLUSIV | Portarul CFR-ului de la Manchester s-a retras neîmpăcat: „Stăteam mai mult cu avocatul decât pe teren. Ceea ce s-a întâmplat cu insolvența la CFR este de necrezut. Doar jucătorii au fost «răniți»”

Mario Felgueiras are numele scris într-un capitol important al istoriei europene recente, pentru fotbalul românesc. Portughezul a fost portarul CFR-ului în cea mai răsunătoare victorie a unei echipe din România, după Revoluție, succesul cu Manchester United, de pe Old Trafford.

Felgueiras s-a retras zilele trecute, la doar 32 de ani și spune că era sătul de fotbal și de dezamăgirile pe care le-a trăit, cumulate cu problemele medicale, despre care afirmă că nu erau atât de mari pe cât spuneau medicii. În acest top este și nemulțumirea legată de salariile rămase restante, de la CFR, din perioada în care clubul a intrat în insolvență. Felgueiras vorbește și despre momentele cele mai frumoase din cariera lui, care s-au petrecut în România.

Mario, de ce ai decis să te retragi la 32 de ani? Problemele cu sănătatea ar fi cauza?
Decizia mea nu a fost luată doar din motive fizice. Este adevărat că de când am părăsit Clujul nu am fost niciodată constant și leziunile au început să apară, dar multe dintre ele au apărut din contacte. Cu toate acestea, am ajuns și într-o fază în care eram saturat de fotbal. Am părăsit Clujul și a trebuit să recurc la seviciile unui avocat și am pierdut mulți bani. Mă uit acum la CFR și se pare că nu s-a întâmplat nimic cu clubul. Doar jucătorii au fost „răniți”. Chiar și experiența mea cu Anorthosis s-a încheiat la FIFA. În ultima vreme am petrecut mai mult timp cu avocatul meu decât pe teren, cu o minge de fotbal. În plus, am câteva investiții în alte domenii și o să-mi iau și diploma.

„M-a vrut un club din România, dar mi-au spus că s-au răzgândit prin mesaj”

Cât de greu ți-a fost să spui stop?
După cum vă puteți imagina, a fost ceva la care m-am gândit mult timp. Mi-am reziliat unilateral contractul în ianuarie cu Anorthosis. Chiar și atunci m-am înțeles cu un club românesc, dar când era totul în regulă, printr-un mesaj mi-au spus că s-au răzgândit. Așadar, din ianuarie am fost acasă și m-am gândit mult la ceea ce îmi doream pentru mine.

Ce vei face de acum?
Voi continua cu studiile, voi continua cu afacerea în care am investit și voi urma un curs postuniversitar în managementul și organizarea fotbalului. Dar viața este foarte volatilă și nu știm niciodată ce viitor are pentru noi.

„Le voi povesti copiilor despre victoria de pe Old Trafford”

Ai vorbit de amintirile neplăcute cu salariile restante la CFR. România ți-a oferit și amintiri plăcute?
Chiar vorbeam la un radio aici, în Portugalia, unde am fost întrebat dacă în România am fost cel mai fericit. Decizia de a merge în România a fost cea mai bună decizie pe care am putut-o lua. Mi-a deschis „ușa” pentru o serie de momente unice și plăcute. Am simțit că este a doua mea casă și nu voi uita niciodată ce am simțit acolo. Mi-aș fi dorit să mă întorc, dar nu s-a întâmplat. Sper să revin într-o bună zi, în alte funcții.

Care ar fi topul celor mai frumoase meciuri în care ai jucat?
Din fericire, am avut ocazia să experimentez jocuri frumoase, în care mi-a făcut plăcere să joc. Îmi amintesc două meciuri cu Brașovul împotriva lui Petrescu și cu Dinamo, la București. Apoi, desigur jocul de la Braga și jocul de la Manchester. Dar nu sunt o persoană melancolică, care se gândește la trecut.

Victoria de la Manchester, pe primul loc?
Nu spun prima, dar este în top 3. Evident că este fantastic să câștigi pe Old Trafford, dar această victorie a fost amară pentru că nu am putut continua în Champions League. Cu siguranță le voi povesti copiilor mei despre această noapte fantastică. Într-o zi l-am întâlnit pe Luis Alberto aici, la Braga, din întâmplare. Primul lucru despre care am vorbit a fost acel joc de la Manchester.

Un lucru pe care l-ai schimba la fotbalul românesc?
Salariile restante par să fie normale și pentru mine nu este normal. Dacă lucrăm, trebuie să fim plătiți. Ceea ce s-a întâmplat cu insolvența la CFR este de necrezut. În afară de asta, m-am simțit întotdeauna bine tratat și respectat. Iubesc România și am lăsat prietenii buni acolo și știu că pot conta pe ei. Relația pe care o am cu suporterii de la Brașov și CFR le voi purta cu mine până la sfârșitul vieții.

CITEȘTE MÂINE pe www.prosport.ro A DOUA PARTE A INTERVIULUI CU MARIO FELGUEIRAS