Familia Curtean, o familie a perfomanțelor sportive
ProSport a făcut popas într-o familie sibiană de sportivi din tată și mamă, în fiu și fiică. Pe Dan Curtean l-am cunoscut acum 29 de ani. Am fost împreună, eu cu pixul, el cu gheata, în Coreea de Nord, unde se disputa un turneu internațional de juniori. Era încorporat la Luceafărul, din București, coleg cu Rednic, Gabor, Dorel Zamfir, Hagi, Lăcătuș, Dan Petrescu, Săndoi, Gică Popescu, Balint și toată pleiada de fotbaliști de nădejde modelați în vestita școală de fotbal, desființată din păcate. Până la urmă, fundașul stânga, după o scurtă escală la Steaua, a ajuns la o echipă robustă, FC Olt, încheindu-și cariera la Șoimii Sibiu.
Povestea cu trunchiul și așchia adeverindu-se, din Dan a răsărit Alexandru, zis Alex, tânără speranță, selecționat deocamdată în naționala de tineret. Îmi trebuia un prilej să încheg cele două generații în aceste rânduri. L-am găsit cu ocazia meciului dintre Gaz Metan Mediaș și FC Brașov. În timp ce puștiul se dezechipa la cabine, în ușa ei doi prieteni vechi se regăseau. Eu mai albit și mai corpolent, el, Curtean bătrânul, la fel de suplu, tot zâmbitor și tot ochios. Iată-l și pe băiat apărând. Abia întors din Țara Galilor, nu evoluase decât o repriză, a doua, fără să strălucească ca altădată, încadrat în modestia partidei. Suficient totuși să-ți dai seama că are stofă, fiind tehnic și inventiv. Ni se alătură imediat doamna Carmen, mama, și domnișoara Daciana, sora, spectatoare fidele și suportere consecvente. După care familia se îmbarcă în mașină și ia drumul casei, adică al Sibiului, acest oraș lăfăit într-o spuză de civilizație, calm și bun-simț, fără pereche pe meleagurile noastre.
Băieții cu fotbalul, fetele cu handbalul
A doua zi, iată-mă-s și eu la reședință. Cum s-ar zice, n-am venit cu mâna goală, însoțindu-mă colegii Stancu, cu laptopul, și Crețu, cu aparatul de fotografiat. Tăbărâse presa pe o familie de sportive, căci Carmen a jucat handbal la CSM Sibiu, iar Daciana îi calcă pe urme, fiind coordonatoarea pricepută și tenace a Oțelului Galați, al cărei căpitan este. O operație de menisc a adus-o acasă în sânul familiei. Nici ea n-a venit cu mâna goală, ci acompaniată de Bogdan, prietenul ei gălățean, care cochetează cu fotbalul în echipament de arbitru.
Încingem o discuție, disecând sportul, în general și fotbalul, în special. Tăvălim Olimpiada pe toate părțile. Împungem și campionatul, mai spectaculos în declarații decât în iarbă. Descoperim și ceva reconfortant, făcându-ni-l și mai simpatic pe Alex, că el, ca fost elev al Liceului de Muzică, le cântă băieților în cantonament la fagot și la acordeon. Cântă cu talent și zel. Evident, nu manele. Spre cinstea lui.
5 meciuri a jucat Dan Curtean în Liga I, toate pentru FC Olt Scornicești în anii ‘80