România a adus în premieră o competiție de anvergură precum Festivalul Olimpic al Tineretului European, iar pentru ca această situație să devină reală a fost obligată să pună pe picioare o întreagă infrastructură, inexistentă până acum câțiva ani. Relieful nu a fost niciodată o problemă, însă bazele sportive da, în condițiile în care nu s-au mai făcut investiții majore după căderea regimului comunist. Astfel, în zona Brașovului, gazda întrecerilor din 17-22 februarie, s-au cheltuit aproximativ 60 de milioane de euro pentru amenajarea pârtiilor de schi alpin, schi fond, biatlon sau pentru ridicarea a patru trambuline și construirea a două patinoare. MDRT a fost principalul „sponsor”, cu peste 40 de milioane de euro. Primăriile locale au băgat la rândul lor mâna adânc în buzunare (n.r. cazul Brașovului, care a cheltuit peste 11 milioane de euro cu patinoarul), la fel ca și diverși privați, precum OMV sau Ovidiu Gârbacea. Ultimul este artizanul unui proiect grandios în inima munților, a unui poligon de biatlon, la cota 1.300 de metri.
„L-am construit în regie proprie, cu muncitori și materiale, astfel că mi-e greu să estimez costurile, dar am cheltuit câteva sute de mii de euro. Am început ușor, în urmă cu trei ani și am accelerat lucrările în toamna trecută, când reprezentați ai Comitetului Olimpic au decis pe loc faptul că la Cheile Grădiștei e cel mai potrivit loc pentru a se desfășura concursurile de biatlon”, ne-a declarat Ovidiu Gârbacea, fost antrenor al lotului național de biatlon.
N-a fost numai lapte și miere
Cele mai mari investiții s-au făcut în pârtiile de schi de la Poiana Brașov. MDRT a cheltuit aproximativ 28 de milioane de euro pentru reabilitarea domeniului schiabil, construcția a două teleferice și realizarea unui lac de acumulare în Postăvarul, necesar pentru producerea de zăpadă artificială. La această sumă, Primăria Brașov a avut posibilitatea, prin lege, să mai investească până la 50 % din suma respectivă cu TVA, însă de câți bani a mai fost nevoie, dacă s-au mai cheltuit, încă nu se știe cu exactitate. De altfel, în toate localitățile unde Guvernul a făcut investiții, organele locale au avut acest instrument, legea, la îndemână
Au existat și împotmoliri, tipic societății românești, în amenajarea bazelor sportive pentru FOTE. Ani de zile, baza de pe Valea Râșnoavei (n.r. va găzdui întrecerile de schi fond) a fost transformată într-un meci de ping-pong între Ministerul Apărării și reprezentanții federației de specialitate și Primăria Predeal. Totodată, patinoarul din Poiana Brașov a fost finalizat cu 7 zile înainte de startul competiției! Asta pentru că între MTS și Primăria Brașov s-a purtat un joc de genul „Ia-ți-o ție, dă-mi-o mie!”. În regim de urgență și cu aproape 900.000 de euro, patinoarul din Poiană a fost gata la timp, acoperit iar de acum va putea fi utilizat și când afară vor fi până la 19 grade Celsius, uneori chiar și opt luni pe an. În plus, în toți acești ani au mai fost disputele politice, dar în acest caz sunt alte povești.
Per total, cu un buget de organizare de peste 1,15 milioane de euro, România este gata să primească peste 1.400 de sportivi și antrenori din 45 de țări, pentru care a pregătit și hoteluri de patru stele. În concluzie, s-au alocat sume consistente pentru o îmbunătățire a imaginii în afara granițelor țării și pentru a oferi un imbold sporturile de iarnă de la noi, neglijate decenii întregi.
CHEILE GRĂ‚DIȘTEI
INVESTIȚII private
Biatlon Cine reprezintă România: Dorottya Buzaș, Bernadette Focze, Renata Racz, Oana Vălean (feminin); Richard Crăciun, Raul Demeter, Hunor Gego, Norbert Kristo (masculin) Se vor decerna: 5 titluri
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER