Foștii colegi ai lui Bornescu susțin că acesta este un tip liniștit, dar ușor de provocat: „Băiat bun cu ieșiri maniacale”

Gestul sălbatic făcut de Mircea Bornescu în meciul de miercuri, cu Gaz Metan (1-1), a scos la suprafață, încă o dată, latura întunecată a portarului de 33 de ani. Înainte de a-l mușca de mână pe Taher Bawab, goalkeeper-ul a mai avut alte două ieșiri violente: în finalul campionatului trecut, pe când evolua la U Cluj, a sărit să îl bată pe Ricardo Cadu și Alexandru Tudor a întrerupt meciul, iar în 2010 a transformat un banal amical al Rapidului cu Banik Ostrava în câmp de luptă, după un schimb de pumni cu un adversar.

„E foarte ușor de provocat”

Pentru a găsi explicația gestului făcut de portarul care va rata finala Cupei, de sâmbătă, ProSport a contactat mai mulți oameni care au avut sau au legături cu acesta. Și un psiholog. „Sportul e un mediu competitiv, cu multe restricții, în care mulți abandonează pentru că nu fac față presiunii. Cu cât ești mai instabil emoțional, cu atât ești mai predispus la ieșiri precum cea a lui Bornescu. Persoanele care fac asta sunt labile, ca structură. Noi numim gestul lui Bornescu «ieșire nervoasă, ieșire maniacală, un dezechilibru emoțional»”, a afirmat psihologul Andreas Hniatiuc.

Foștii colegi ai lui Bornescu confirmă, în parte, afirmațiile lui Hniatiuc, deși în discursul lor predomină cuvintele de laudă la adresa portarului: „E un tip super! N-ai nicio problemă cu el, te ajută atunci când poate… E un familist convins! Doar că e foarte ușor de provocat, se aprinde foarte repede și, uneori, din cauza presiunii își pierde cumpătul. În afara terenului e un om liniștit!”.

A făcut box în copilărie

Mircea Bornescu provine dintr-o familie de sportivi. Tatăl său a fost dublu campion național la box și, în copilărie, actualul portar a vrut să îi calce pe urme. Un alt sport de contact pe care Bornescu l-a practicat a fost judo, dar a renunțat după doar câteva luni. În 2011, reporterii Libertatea l-au surprins pe fotbalist antrenându-se cu luptătorul Cătălin Zmărăndescu într-o sală din București, semn că sporturile de contact nu au încetat să fie o pasiune pentru acesta.

Dacă nu regretă ceea ce a făcut, înseamnă că nu mai are ce căuta în sport. M-am uitat aseară la imagini și păreau din altă lume
Andrea Hniatiuc, psiholog

Și urmele cum au apărut?

Imediat după meci, la DigiSport, Mircea Bornescu a afirmat, surprinzător de calm și sigur pe el, că nu l-a mușcat pe Taher Bawab: „E vina mea! Probabil că în tensiunea meciului, când l-am văzut pe Bawab că trage de timp, l-am bruscat un pic și în momentul ăla m-a înjurat. Am vrut să îl mușc, dar nu am făcut-o”. Atacantul iordanian al celor de la Gaz Metan a venit la scurt timp cu dovada că a fost mușcat: o poză în care se pot vedea clar urmele lăsate de dinții lui Bornescu.

„Ca în filmele cu vampiri!”

Taher Bawab, victima lui Bornescu din meciul de miercuri, a explicat ieri momentul în care portarul Petrolului l-a mușcat de mână: „Eu chiar nu am simulat. Mă durea foarte tare pentru că mă lovisem la o altă fază. Am fost șocat! Nu înțelegeam ce face. Chiar l-am întrebat «Frate, ce faci?»”. După ce a reușit să treacă peste șocul provocat de incident, atacantul iordanian a tratat situația cu umor: „A fost ca în filmele cu vampiri! N-am mai pățit așa ceva în viața mea… până acum, nici măcar câinii nu m-au mușcat! Colegii mei râdeau în vestiar și îmi spuneau că am fost mușcat de vampir!”.

Am fost șocat și l-am lovit pe Bornescu pentru a încerca să scap. A fost o reacție din instinct
Taher Bawab, atacant Gaz Metan