FOTO | Reportaj pe șoselele Ucrainei, în drum spre Kiev. De la „tradiția” din vamă la „pistoalele” cu care poliția vânează vitezomanii. La doar 4,4 lei litrul de benzină, ucrainenii conduc bolizi cu motoare puternice

1.019 de kilometri separă Piața Universității din București de Piața Independenței (Maidan Nezalezhnosti) din Kiev, distanță pe care echipa ProSport a străbătut-o cu mașina în circa 17 ore pentru a acoperi evenimentele de la partida Dinamo Kiev – Steaua, de joi, ora 20:00, din Grupa J a Europa League. Ca orice drum în Ucraina, mai ales în contextul actual, nici acesta nu a fost lipsit de întâmplări inedite.

Drumul începe pe DN2, spre Moldova, prin Focșani, Bacău și Suceava, și se termină, în porțiunea românească, la vama Siret. De acolo pornește și ineditul. „Schimbați leii în grivne (n.r. – moneda ucraineană) sau puneți deoparte bancnote de 5 euro. Grănicerii lor vă vor cere , vine sfatul unui localnic de la un magazin alimentar din Siret. Ce se întâmplă dacă nu respecți „tradiția”? Aflăm noi: „veți deschide fiecare compartiment al mașinii pentru inspecție”. Vor veni, pe rând, trei vameși care vor citi și verifica minute bune seria șasiului”. Apoi: „Unde vă duceți, de ce, pe unde o luați, cât aveți de gând să stați?”. Termini interogatoriul și urmează altul: „Cât consumă mașina, ce motor are, cât costă, de ce nu are pilot automat, de ce ieșiți din țară cu o mașină nouă?”. Timp de 20-30 de minute, vameșii ucraineni se distrează cu subiecții, altfel nevinovați și în legalitate, care nu au respectat „tradiția”.

Chiar și în comparație cu Suceava, ultimul oraș mare în drumul spre graniță, așezările urbane ale Ucrainei par rămase în trecut. Foto: Alexandru Hojda

Poliția rutieră folosește radare sub formă de pistoale

Trecuți de graniță, primul lucru cu care ne șochează Ucraina este starea șoselelor. Drumul național care urma să ne ducă de la Siret spre Cernăuți are doar o bandă pe sens, nu una și jumătate, așa cum au DN1 și DN2 în România. Și nu doar spațiul este o problemă, ci calitatea suprafeței de rulare. Fără să fie pline de gropi, șoselele vecinilor din nord sunt atât de denivelate, de vălurite, încât poți avea fără probleme impresia că mergi cu barca pe o mare agitată. La acest amănunt adăugați și faptul că este nevoie de o atenție sporită pentru că unele denivelări sunt atât de severe încât pot distruge spoilerele mașinilor mai joase.

În ceea ce privește viteza sau limitele de viteză, situația e confuză. Ministerul de Externe al României spune că limita în localități este de 60 km/h, iar în afara acestora, de 80. GPS-ul de pe telefon și navigația din mașină ne îndeamnă să mergem cu 90 în afara localităților. Traficul, pe de altă parte, nu îți permite să scazi sub 100 km/h, altfel ești claxonat. Ucrainenii conduc haotic până în locurile în care știu că sunt radare. Polițiștii din țara vecină vânează vitezomanii cu niște aparate radar asemănătoare unor pistoale pe care le îndreaptă către mașinile pe care le consideră a fi prea rapide pentru limita de viteză de pe acea porțiune de drum. În ciuda avertismentelor primite în România („poliția vă va opri pentru depășirea vitezei indiferent dacă mergeți tare sau nu, doar pentru că aveți numere de străinătate”), oamenii legii nu au făcut asta nici măcar o singură dată. Asta, în condițiile în care am întâlnit peste 30 de echipaje în cei aproape 550 de kilometri pe care i-am parcurs de la Siret la Kiev.

Unele porțiuni de drum sunt atât de tare denivelate încât pentru a nu avaria mașina trebuie să mergi cu maximum 50 km/h. Foto: Alexandru Hojda

Un litru de benzină costă echivalentul a 4,48 de lei în Ucraina. Mașinile de lux cu motoare puternice sunt la tot pasul

Un alt aspect demn de notat este acela al calității parcului auto al Ucrainei. Pe străzile din orășelele de pe drumul spre Kiev vezi doar două categorii de automobile: diverse modele de Lada, vechi, fumegânde și zgomotoase, sau limuzine de lux. Ucrainenii au un apetit ieșit din comun pentru modelul Toyota Land Cruiser V8 de 4,5 litri sau pentru orice înseamnă Mercedes AMG și BMW M, adică diviziile de performanță de la cei doi constructori germani. Automobile pe care, evident, le împopoțonează cu crom și le dotează cu geamuri fumurii atât în față, cât și la ușile pasagerilor. Relaxarea lor în ceea ce privește consumul bolizilor este dată de prețul combustibililor. Prețul mediu al litrului de benzină cu cifră octanică 95 este de 16,6 grivne (4,48 lei), iar pentru mașinile mai puțin pretențioase există și benzină de 92, la 16,3 grivne (4,4 lei). Motorina costă tot 16,3 grivne (4,40 lei), iar GPL-ul este circa 8,5 grivne pe litru, adică 2,3 lei. 
Un alt amănunt interesant este acela că la benzinării poți alimenta doar după ce plătești! Trebuie să îi spui casierului numărul exact de litri pe care îi vrei, acesta trimite comanda către pompă după ce încasează banii și abia atunci mașina este alimentată. 

Combustibilii ieftini ai ucrainenilor și beneficiarii acestora: autobuzele vechi care asigură transportul în comun în principalele orașe ale țării. Foto: Alexandru Hojda

Curiozitatea de pe autostrăzi: treceri de pietoni și loc pentru schimbat sensul de mers

Pe drumul pe care l-am parcurs până la Kiev am întâlnit foarte puține sectoare de autostradă și, oricum, nu pe distanțe mai mari de câțiva kilometri. Totuși, acolo unde a fost cazul de așa ceva am putut remarca lucruri pe care nu le poți vedea în altă parte a Europei. Autostrăzile ucrainenilor au treceri de pietoni! Multe drumuri trec prin sate, motiv pentru care autoritățile au instalat „zebre” chiar pe autostradă, pentru a le permite localnicilor să o străbată. În plus, la anumite intervale sunt locuri pentru întors mașina, pentru a schimba sensul de mers. Imaginați-vă că mergeți pe A2 spre Constanța și după Lehliu-Gară vă treziți cu un TIR în față, venit de pe contrasens, întorcând greoi prin fața mașinii voastre. Asta se întâmplă în Ucraina.

Totuși, un lucru deștept pe care vecinii noștri l-au făcut cu drumurile naționale a fost acela pe care îl puteți vedea mai jos. Aproape toate porțiunile de șosea sunt mărginite de un șir de copaci, pentru a proteja drumul de zăpada viscolită care l-ar putea bloca iarna. Copacii sunt plantați, de-o parte și de alta, la circa 10-15 metri de suprafața carosabilă, astfel că există loc pentru a-i evita în cazul în care scăpați mașina de sub control, iar distanța permite și extinderea drumului cu încă o bandă pe sens.

Stop! Pe autostradă este o trecere de pietoni. A se observa și calitatea proastă a asfaltului. Foto: Alexandru Hojda

Și, pentru încheiere, fără prea multe comentarii, vă prezentăm această fotografie. A fost făcută aproape de lăsarea nopții (de unde și calitatea sa mai puțin bună), într-o zonă de drum mărginită cu garduri de sârmă ghimpată. În depărtare se puteau observa soldați care scrutau orizontul cu binoclul, din buncăre se vedeau părți de tancuri sau elice de elicoptere, iar în zonă semnalul telefoanelor mobile lipsea complet.