Gazul lacrimogen, „arma” preferată de jandarmi. Georgian Enache nu cunoaște regulamentele instituției: „Folosim gaze ca să nu îi batem!”, dar în manualul de intervenție, gazele sunt considerate mai periculoase decât lovirea cu bastonul
Derby-ul Ligii 4 București, partida dintre Steaua București și Academia Rapid, a provocat dezbateri publice din cauza incidentelor dintre suporterii celor două echipe. În prima repriză, circa 30 de fani din ambele peluze s-au contrat dur la primul inel al tribunei a doua, iar intervenția Jandarmeriei a fost una în forță. Forțele de ordine au folosit din plin gazele lacrimogene, motiv pentru care câteva sute de spectatori cu locuri la acele sectoare s-au îngrămădit spre porțile de ieșire, părăsind ulterior stadionul afectați de gaz.
Considerată a fi exagerată, intervenția Jandarmeriei a fost apărată prin discurs de către Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituției. „Substanțele iritante sunt primul mijloc pe care forțele de ordine îl au la îndemână în cazul unor astfel de probleme, pentru că nu produc vătămări corporale și nu pun în pericol viața oamenilor. Gazele lacrimogene pot produce iritații sau puțin disconfort, dar nu sunt armă letală. Toate celealte mijloace ale jandarmeriei produc vătămări„, a spus Enache.
Declarația purtătorului de cuvând este într-o evidentă contradicție cu „Ghidul de intervenție profesională” alcătuit de Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru Inspectoratul General al Jandarmeriei Române! În exprimarea grafică a conceptului de intervenție graduală, autorul ghidului arată faptul că înainte de folosirea „pulverizatorului lacrimogen”, jandarmul este obligat să apeleze la o altă serie de măsuri. Începnd de la avertizare, trecând prin menținerea la distanță și continuând cu lovituri de oprire cu corpul sau cu bastonul.
Tot potrivit acestui grafic, „loviturile de oprire cu bastonul” sunt considerate o intervenție mai „slabă” (pe axa de la slab la puternic) decât folosirea „pulverizatorului lacrimogen”. Adică exact contrar declarațiilor publice ale lui Enache, cel care a explicat că „substanțele iritante sunt primul mijloc pe care îl avem la îndemână pentru că nu produc vătămări corporale. Noi nu folosim forța fizică ca primă măsură de intervenție, se pot produce răniri„.
Gaz plus bătaie, după ce manual?
În ciuda faptului că Enache explică intervenția ca pe una menită să evite degenerarea conflictului, pe filmările de la fața locului se poate vedea faptul că cele câteva zeci de ultrași violenți au primit o ripostă din partea unui număr mare de jandarmi care, prin folosirea gazelor, au afectat și spectatorii neutri de la tribuna a doua. ProSport a obținut mărturia unui spectator de la tribuna a doua care a participat la meciul Steaua – Academia Rapid. „Jandarmii au procedat bine doar când au izolat galeria stelistă în momentul în care au fugit câțiva băieți de acolo. Apoi, în timp ce suporterii din ambele galerii se băteau la tribuna a doua, jandarmii au coborât pe scările de acces și, fără să ia altă măsură, au deschis buteliile cu gaz. Îi gazau și apoi îi loveau cu bastoanele. Noi, cei care doar stăteam pe scaune, am fost nevoiți să ne îngrămădim cu sutele spre ieșire pentru că nu mai puteam respira„, ne-a spus suporterul contactat.
Portița de scăpare a Jandarmeriei
În ghidul citat de ProSport există și o teoretică „portiță de scăpare” pentru Jandarmerie. Chiar dacă, întrebat de reporterii noștri, Georgian Enache a spus: „Acum dăm definiții la vătămarea corporală? Ce să vă spun, să vă citez din manualul de intervenție profesională?„, conținutul materialului care reglementează intervențiile forțelor de ordine menționează și că: „Folosirea forței în mod gradual nu implică o respectare strictă a celor patru faze progresive. În aplicarea ei se ține cont de timpul material în care se desfășoară acțiunea, starea de pericol în care se află jandarmul sau victima și mijloacele folosite de adversar„. Cu alte cuvinte, se poate trece peste pașii menționați în grafic în anumite condiții. Rămâne de văzut, totuși, cum poate explica Jandarmeria saltul peste pași în condițiile în care „mijloacele folosite de adversar” erau doar pumnii, iar numărul jandarmilor veniți la intervenție era mai mare decât cel al huliganilor.
Gazul, „arma” preferată a jandarmilor. Pe modelul falimentar și tragic de la ruși
La finalul anului 2016, un alt eveniment tratat cu excez de zel de către Jandarmerie a produs victime. La un meci de handbal disputat în Sala Polivalentă din București între Dinamo și Steaua, confruntarea între huligani a fost oprită de jandarmi cu gaze lacrimogene. Atmosfera din sală a devenit rapid irespirabilă, mai mulți copii și oameni în vârstă fiind evacuați rapid și tratați de medici.
Deși incomparabil ca efect, modelul folosirii în exces a gazului lacrimogen aduce aminte de un episod tragic din istoria recentă a omenirii. În 2002, trupele speciale rusești au folosit gaze paralizante în cazul luării de ostatici din Teatrul Dubrovka din Moscova. Teroriștii au fost atfel uciși, dar din cauza intoxicării cu gaz și-au pierdut viața 129 de ostatici.
ProSport l-a contactat pe Georgian Enache pentru un punct de vedere cu privire la cele expuse în acest articol. Purtătorul de cuvând al Jandarmeriei, deși prezent cu declarații în mediul online și la TV în ultimele zile, a cerut timp pentru a răspunde întrebărilor.