GRAFIC | Administrația Burleanu în cifre. Federația s-a decapitalizat dramatic, cu 70 de milioane de lei în 3 ani. Deficit și depozite bancare scăzute cu 2 milioane de euro. Numărul angajaților a crescut la un nivel istoric

Cifrele din bilanțul contabil al FRF arată că, în mandatul noului președinte Răzvan Burleanu, federația și-a accentuat declinul la toți parametrii financiari importanți.

Pentru a trece dincolo de ping-pongul acuzațiilor dintre fostul și actualul șef al fotbalului românesc, ProSport a apelat la datele din bilanțul contabil din perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2016. Bilanțul publicat de Ministerul Finanțelor arată că cifrele servite de FRF propriilor electori, la ultima Adunare Generală, au fost eronate prin omisiune. Oamenilor li s-au pus în mape date trunchiate, din care să rezulte că lucrurile stau bine. Nu același lucru s-a putut face în hârtiile oficiale trimise la Ministerul Finanțelor.

Capitalul propriu s-a prăbușit de la 101,66 milioane de lei în decembrie 2013 la 31 de milioane de lei în decembrie 2016

În timpul actualei administrații, capitalul propriu al federației a scăzut de peste trei ori în primii trei ani: de la 101,66 milioane de lei la 31 decembrie 2013 la 31 de milioane de lei pe 31 decembrie 2016. Ținând cont că activele au rămas, în linii mari, aceleași, rezultă că FRF s-a finanțat, sub mandatul lui Burleanu, mai ales din surse externe.

Împrumuturile, banii proveniți din calificarea la Euro 2016 (8,5 milioane de euro) și faptul că FIFA și UEFA au crescut spectaculos, în ultimii ani, sumele alocate federațiilor naționale au făcut ca scăderea capitalului propriu să nu se simtă.

Totuși, scăderea abruptă a capitalului propriu nu poate fi trecută cu vederea. De la venirea lui Burleanu, această prăbușire este dramatică.

„Structura obeză” a FRF din mandatul lui Mircea Sandu a mai pus niște osânză sub Răzvan Burleanu

Prezentă în programul cu care Burleanu a câștigat alegerile, promisiunea că organigrama FRF va „slăbi” s-a dovedit deșartă: numărul angajaților a crescut de la 149, pe 31 decembrie 2013, la 158 pe 31 decembrie 2016.

„FRF este o structură obeză, birocratică. Are 132 de angajați”, acuza, în 2013, Răzvan Burleanu, pe atunci președinte la federația de minifotbal și aspirant la scaunul lui Mircea Sandu.
Realitatea e că, la 31 decembrie 2013, numărul angajaților FRF era și mai mare: 149, în creștere cu 17 față de cifra invocată de Burleanu, care era valabilă pentru 2012.
În primii ani ai mandatului, Burleanu a redus, într-adevăr, numărul angajaților. În decembrie 2014 s-a revenit la nivelul din 2012, apoi, în 2015, a coborât chiar la 128. Apoi, în 2016, a explodat pur și simplu, stabilind un record absolut pentru dimensiunile organigramei FRF: 158 de oameni.

Trebuie menționat că, de data asta, pentru a disimula această creștere, personalul federal a fost defalcat pe două centre de cost: 112 oameni sunt încadrați la activități fără scop patrimonial și alți 46 la activități economice și financiare.

Total: 158.

Cheltuielile au crescut puternic în mandatul lui Burleanu, în timp ce veniturile au oscilat. Deficit în primii 3 ani: 19 milioane de lei

Balanța venituri-cheltuieli este cea mai interesantă, dar se impun și cele mai multe observații.

În primul rând, cifra uriașă a veniturilor din 2011 – 148,2 milioane de lei – este rezultatul procesului câștigat în 2010 de FRF cu Loteria Română. Este meritul lui Mircea Sandu că a insistat și că a reușit să câștige în instanță 27 de milioane de euro. Fostul președinte afirmă și azi că a fost supus la presiuni mari ca să abandoneze procesul. Nu a renunțat, a câștigat și, spune el, de acolo i s-au tras toate necazurile ulterioare, inclusiv apariția în peisaj a lui Răzvan Burleanu. Dincolo de aceste afirmații, cert este că FRF a trăit – și încă mai trăiește – din banii de atunci.

Dacă eliminăm anul 2011, observăm că, în patru din cei cinci ani care au urmat, FRF a fost pe deficit. Nici Mircea Sandu, nici Răzvan Burleanu nu s-au dovedit în stare să rentabilizeze federația și nici s-o ducă peste un anumit nivel (se observă că veniturile se învârt în jurul a 15 milioane de euro, dacă scoatem din calcul anii cu venituri ocazionale, cum ar fi banii de la Loterie sau calificarea la Euro).
Cert este că, în mandatul lui Burleanu, cheltuielile FRF au crescut puternic: de la 77,1 la 87,8 milioane de lei în 2015 față de 2014 și, apoi, la 101,4 milioane în 2016.

În schimb, veniturile au cunoscut o sinusoidă. La sfârșitul lui 2015, datorită banilor intrați de la UEFA în contul calificării la Euro 2016, au intrat 120 de milioane de lei, aproape dublu față de 2014. În 2016, însă, încasările s-au prăbușit din nou, la doar 77,6 milioane de lei.

Cazul anului 2014 este mai complicat. FRF l-a terminat cu un deficit teribil, aproape 20 de milioane de lei minus între venituri și cheltuieli. Trebuie spus însă că mare parte din acest deficit s-a făcut în primele două luni, când președinte era Mircea Sandu. Din rezervele financiare de 9,4 milioane de euro existente la începutul anului, până în luna martie 2014 au fost cheltuite 3 milioane, în contul unor datorii scadente.
Lui Burleanu i-au rămas, așadar, circa 6,5 milioane de euro pe mână când a preluat puterea. Azi, el se mândrește că are rezerve de peste 4 milioane.

Dar, dacă tragem linie și socotim, observăm că veniturile au fost cu mult depășite, sub Răzvan Burleanu, de cheltuieli, deficitul fiind de circa 19 milioane de lei până la sfârșitul lui 2016.

Burleanu anunță că, în mandatul său, depozitele bancare ale FRF au ajuns la 4 milioane de euro. Dar uită să spună că, atunci când a preluat federația, rezervele erau de peste 6 milioane

Mai sus este balanța profit/pierdere a FRF în perioada 2011-2016, conform documentelor făcute publice de ANAF. Mai jos vedeți balanța 2014-2016 așa cum le-a fost prezentată votanților FRF la Adunarea Generală a FRF din 27 mai 2017. Anul trecut, când presa a remarcat prima oară discrepanțele între cifrele livrate de Burleanu publicului și cele raportate la Finanțe, FRF a dat un comunicat (poate fi citit aici) în care a explicat: „(…) Raportările interne către membrii afiliați iau în considerare un cont de profit și pierderi bazat pe fluxul de numerar (cash flow accounting) care diferă ca mod de prezentare de bilanțurile contabile depuse la Ministerul de Finanțe. (…)”. Nici Burleanu, nici altcineva din FRF nu a explicat însă de ce s-a recurs la acest artificiu, iar membrilor FRF nu li s-au pus la dispoziție datele livrate Fiscului, exact așa cum au ajuns acolo.

Interesant este că actualul președinte se laudă azi cu depozite bancare de peste 4 milioane de euro, în condițiile în care atunci când a intrat pe ușa federației aceste depozite erau de peste 6 milioane.

Din 2011 încoace, trendul acestor rezerve valutare (constituite din banii de la Loterie) a fost descrescător, deci nu surprinde atât faptul că Burleanu a „tocat” și el, ca și Mircea Sandu, această rezervă, cât îndrăzneala noului președinte de a dezinforma, transformând, prin omisiune, eșecul într-un motiv de mândrie.

În fapt, după cum ușor se poate vedea din graficele alăturate, șeful FRF repetă două neadevăruri în aceași frază:
1. că el a stabilizat finanțele federale, după ce pe vremea lui Mircea Sandu FRF ar fi fost falimentară, cu deficit de 5 milioane de euro pe an,

2. că datorită politicilor implementate de el, FRF are azi depozite de peste 4 milioane de euro.

În realitate:
1. conform bilanțului contabil depus la Ministerul Finanțelor, FRF n-a avut deficit de 5 milioane de euro în niciun an din intervalul 2011-2013. Cel mai mare deficit a fost cel din 2012, de 14,5 milioane de lei. Pe 31 decembrie 2012, cursul era de aproape 4,43 lei pentru un euro. Deci deficitul-record al epocii Mircea Sandu a fost de aproape 3,28 milioane euro.

De asemenea, tocmai cifrele de la Finanțe arată că Burleanu n-a stabilizat nimic. Balanța FRF a continuat, conform datelor publicate de aceeași sursă, să oscileze ca într-un montagne russe:

-19,4 milioane de lei în 2014,

+24,1 milioane de lei în 2015,

-23,8 milioane de lei în 2016.

Din nou, cifrele de mai sus trebuie adnotate: o parte din deficitul pe 2014 s-a făcut sub Mircea Sandu, după cum mare parte din veniturile pe 2015 se datorează calificării la EURO 2016 (la care administrația Răzvan Burleanu a avut o contribuție foarte limitată).

Trăgând linie, în doi din primii trei ani de mandat Burleanu, FRF a fost pe minus cu sume enorme (4,3 milioane de euro în 2014, 5,2 milioane de euro în 2016). Nici măcar cei 8,5 milioane de euro veniți de la UEFA în contul calificării la Euro 2016, contabilizați în 2015 (dar încasați fizic în 2016), nu au fost suficienți pentru a echilibra totalul: cei 24,1 milioane de lei raportați profit în 2015 reprezintă aproximativ 5,4 milioane de euro. 
Concluziile le poate trage fiecare.

2. acest punct seamănă foarte tare cu glumele despre Radio Erevan. E adevărat că, după venirea lui Burleanu, FRF a ajuns la depozite de 4 milioane de euro? Da, e adevărat, cu mențiunea că acestea nu au crescut, ci au scăzut, pentru că noul președinte al FRF a avut inițial pe mână peste 6 milioane.

Citiți mai jos balanța contabilă a FRF, așa cum apare la Ministerul Finanțelor, în intervalul 2011-2016.