Hagi și Popescu, sabotați de Hrebenciuc și Năstase!

Într-un interviu acordat ProSport, politicianul Cozmin Gușă,
fost secretar general al PSD în perioada în care acest partid era
la putere în România, dezvăluie în premieră momente-cheie din
trecutul recent al fotbalului nostru, care au influențat decisiv
traiectoria acestui sport în ultimii ani. Lucruri până acum doar
bănuite sunt confirmate de Gușă, care povestește cum, în 2003, s-a
întâlnit cu Gică Hagi și Gică Popescu la restaurantul Elenei Udrea
pentru a plănui răsturnarea lui Mircea Sandu și a lui Dumitru
Dragomir!

„Săpat”
de colegi

Lui Gușă nu i-a reușit, până la urmă, planul de a reforma
fotbalul, blocat fiind de șeful de atunci al PSD, Adrian Năstase
(premier între 2000 și 2004), și de eminența cenușie a aceluiași
partid, Viorel Hrebenciuc. Gușă nu i-a nominalizat pe cei care l-au
sabotat, ferindu-se să intre în polemici. ProSport a aflat însă că
Sandu și Dragomir au fost sprijiniți de vechea gardă a politicii
românești. La acea vreme, în 2003, Adrian Năstase, care era
prim-ministru, și Viorel Hrebenciuc, în calitate de lider al
grupului parlamentar PSD din Camera Deputaților, s-au întâlnit în
secret cu „Nașul” și cu „Corleone”, asigurându-i că nu-și vor
pierde funcțiile!

În acel moment, Cozmin Gușă avea 30 de ani, era deja secretar
general al PSD și se implica pentru prima oară în sport, fiind
cooptat inițial la FC Național. A trecut apoi la Fulgerul
Bragadiru, a transformat echipa în AEK București, alături de Toni
Doboș, și a mutat-o la Timișoara. Urmarea se cunoaște deja:
gruparea a fost adoptată de oraș, cumpărată de Marian Iancu și
transformată într-una dintre puterile Ligii I. Povestea
politicianului care a fost, alături de jucătorii Generației de Aur,
la un pas de a reforma fotbalul intern este uluitoare.

Domnule Gușă, cum ați intrat în fotbal?

Gino Iorgulescu, pe atunci președinte la FC Național, mi-a cerut
ajutorul. În calitate de președinte de onoare, l-am atras și pe
Victor Ponta în Parcul cu Platani. Venise și Duvăz… Cât am stat
eu acolo, un an, a fost foarte bine. Echipa terminase campionatul
pe locul 2, după Dinamo. Am stat doar un an. Olăroiu era antrenor
foarte bun. Asculta păreri, dar mergea pe ideile lui.

S-au făcut presiuni asupra echipei?
Nu se amesteca nimeni. A fost și inteligența lui Gino de a mă
atrage. Era o garanție că asupra unei echipe mici, cum era FC
Național, nu se vor face presiuni. M-am întâlnit recent cu Gino la
restaurantul lui și mi-a zis că nu se mai implică în fotbal. S-a
săturat.

Care a fost următorul pas?

În perioada 2000-2001, niște băieți care activau la Fulgerul
Bragadiru, fosta
Rocar, echipă care retrogradase, au prins de veste că patronul
Gheorghe Florea voia să plece. Au venit la mine să mă roage să
vorbesc cu el. Intenționau să preia ei gruparea. Eram suporter al
Rocarului, îi știam pe Buia, Zanc, Toni Doboș… Era acolo, la
Fulgerul, o echipă de ardeleni, clasată pe locul 8 sau 9. I-am zis
lui Toni: „Bagi echipa în Divizia A?”. Mi-a zis că va promova în
proporție de 70 la sută. La final de campionat, așa a fost, echipa
având însă o nouă denumire, AEK București. Am adus atunci, din
sponsorizări, peste un milion de dolari.

„Era o
mare lovitură și am fost aproape s-o dăm”

Prin 2003 ați încercat să-i schimbați pe Mircea Sandu și
Dumitru Dragomir…

Trebuia un suflu nou. Începuseră atacurile asupra lui Hagi, Gică a
fost înjurat și demonizat tocmai pentru că avea opțiunea de a
deveni șeful federației. Mă întâlnisem cu cei doi Gică, Hagi și
Popescu, la un restaurant din Dorobanți, căruia îi zicea Casa
Orange. Îi aparținea Elenei Udrea. A avut o premoniție când și-a
pus denumirea aceea, întrucât acum, cu ajutorul culorii portocalii,
a câștigat cu Băsescu. Venise și ea pe-acolo, dar nu se pricepea la
fotbal… Hagi și Popescu au vrut să se implice, dar mi-au­ spus că
nu se va face nimic dacă nu vor fi sprijiniți. Am făcut o greșeală
atunci. Poate că ar fi trebuit să discut mai mult cu Sandu și cu
Dragomir din condiția mea de suporter cu influență. Dacă s-ar fi
realizat acel proiect, poate că acum am fi cules roadele.

Din ce cauză nu s-a realizat acel proiect?
I-am zis lui Mitică: „Nu crezi că ar fi mai interesant să vină Gică
Popescu la Ligă? Ai meritul că ai construit Liga, ai o relație cu
președinții de cluburi, ești un om înțelept, dar pentru imagine și
proiecte Gică Popescu ar fi cel mai bun!”. În prima fază, Mitică nu
s-a opus, pentru că ar fi rămas și el cu o funcție. Trebuia să o
negocieze cu Gică Popescu. I-a dat însă cineva garanția, știu eu
cine, cineva care era peste mine în partid, că va rămâne în funcție
cu Sandu, și proiectul s-a dus de râpă.

Cum v-a venit ideea?
Văzând situația de la FC Național, de la AEK București și cea din
campionatul intern,
mi-am dat seama că totul e putred. Dar inamicilor mei le-a fost
teamă că aș căpăta o mare influență politică manevrând fotbalul.
Or, rostul aducerii Generației de Aur la federație și la ligă era
tocmai să nu mai fie aranjamente! Era o mare lovitură și am fost
foarte aproape s-o dăm…

Cine v-a anulat proiectul?
Eram secretar general al PSD. Cine putea fi peste mine?

Tot cei din PSD?
Altcineva nu avea puterea. Sandu și Dragomir au fost atunci cel mai
aproape să fie schimbați. Am avut informații… Inclusiv adversarii
mei din politică, aflați în același partid cu mine, i-au chemat pe
Sandu și Dragomir și le-au spus: „Cozmin vrea să vă schimbe și să-i
pună pe cei din Generația de Aur!”. Au fost persoane foarte
importante, la vârful vârfurilor. Generația de Aur n-a reușit
atunci, în acel proiect promovat de mine, din cauza politicienilor
vechi care l-au blocat. Iliescu nu s-a băgat, nu era
suporter…

Publicat: 21 05. 2010, 10:16
Actualizat: 21 05. 2010, 10:21