Puțini cunosc faptul că înainte de a deveni mari fotbaliști, cinci dintre componenții fostei Craiova Maxima au practicat și alte discipline sportive, cei mai mulți dintre ei în cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu”, instituție care avea clase cu program special de educație fizică.
La acea vreme, adică începutul anilor 70, Ștefan Cioacă, antrenor secund la ultimul titlu al Universității în 1991, era director adjunct la respectivul liceu și povestește despre aptitudinile puștilor de atunci.
„Balaci făcea carieră, indiferent ce sport alegea!”
„Eu aveam dublă specializare, atletism și fotbal, dar la vremea respectivă eram doar antrenor de atletism la «Bălcescu». Cum în anii aceia se acorda mare importanță sportului în școli, se organizau trialuri la toate școlile din județ. Așa am ajuns să-l descoperim pe Nicolae Negrilă la Gighina, în sudul județului, unde taică-său era șef de CAP! L-am adus la Craiova, avea niște calități formidabile pentru un alergător de viteză. A participat la concursuri zonale și a făcut-o cu destul succes. La fel, Ilie Balaci. Pe el l-am adus de la o școală din oraș. Alerga 800 și 1.500 de metri, dar avea și viteză foarte bună. La concursurile republicane de juniori III, cum era atunci, se bătea mereu la primele locuri. Adevărul este că Ilie era atât de talentat, încât orice sport ar fi făcut sunt convins că reușea să ajungă sus de tot. Era născut pentru sport. Amândoi, și el, și Negrilă, au stat doar un an la «Bălcescu», apoi s-au dus la alte licee, pentru că deja optaseră pentru fotbal, iar de la noi era mai greu cu învoirile”.
Ridicătorul Cîrțu
Profesorul Cioacă își amintește cum și Silviu Lung a venit elev la „Nicolae Bălcescu”. „Era în clasa a X-a când l-a adus Cornel Stroe de la Carei. Era de atunci înalt, dar, ca să-i dezvolt agilitatea, îl mai trimiteam la orele de baschet, pentru că în liceu aveam trei specializări: atletism, baschet și gimnastică. Nu se ducea însă foarte des, el avea alt regim, cu scoatere la fotbal. Eu nu l-am prins, dar tot la «Bălcescu» a învățat și Donose la un moment dat, și el cu calități atletice deosebite, dar care, la fel, a preferat fotbalul”. Un capitol aparte îl reprezintă Sorin Cîrțu. „El n-a fost la «Bălcescu», era la alt liceu, la «Nicolae Titulescu», unde erau clase de volei. Făcea în paralel volei și fotbal, ultima disciplină la Școala Sportivă, la profesorul Eugen Popescu. Era în clasa a VII-a când l-am văzut prima oară jonglând cu mingea și vreau să spun că am rămas impresionat. Era ceva deosebit pentru vârsta lui. Dar și la volei se descurca excelent, juca ridicător și dădea dovadă de multă inteligență pe teren”.
„Antrenamentele și meciurile alea de volei mi-au fost de mare folos mai târziu ca fotbalist, când la mingile înalte reușeam să anticipez și dădeam goluri cu capul de lângă fundași mai înalți ca mine. Nu mai vorbesc de detentă, căpătată tot pe terenul de volei”, Sorin Cîrțu, fost fotbalist Universitatea Craiova.
„Nu prea aveam eu timp să merg la orele de baschet, mai tot timpul îmi era ocupat cu fotbalul”, Silviu Lung, fost portar Universitatea Craiova.
Elevul său l-a antrenat pe Prințul Albert de Monaco!
Printre alți elevi pe care profesorul Cioacă i-a avut la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, acesta își amintește de un fost triplusaltist, Doru Francu. „A fost campion național de juniori, iar apoi, la seniorat, după un concurs desfășurat în Germania, a ales să rămână acolo înainte de a emigra în Australia. Ei bine, Francu ăsta a început la un moment dat să practice și bobul, pe timp de iarnă. A participat chiar la competiții internaționale, iar după ce s-a lăsat, Prințul Albert de Monaco, și el amator de bob, l-a angajat ca antrenor personal!”.
Articol scris de Ioan Viorel
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER