INTERVIU | Cozmin Gușă își depune azi candidatura pentru șefia FR de Judo. „Scopul meu e ca în cel mult un an FRJ să fie cel mai bine organizat for sportiv din România și cel mai bine finanțat din fonduri private”

Fața FR de Judo a fost brăzdată în 2016 de luptele  interne absurde, o ciudățenie generată de lipsa unui lot masculin, incapacitatea de a cheltui bugetul acordat de MTS, dar și de ratarea unei medalii la JO de la Rio. Astfel, imaginea unui for care în ultimul deceniu se cocoțase alături de FR de Scrimă pe un vârf de performanță, vizibilitate și credibilitate prin rezultatele Alinei Dumitru, Corinei Căprioriu și ale Andreei Chițu a fost mototolită încet dar sigur. Pe 20 februarie au loc la sediul COSR alegerile la FRJ, iar primul om care își depune candidatura pentru postul de preșdinte este clujeanul Cozmin Gușă, în vârstă de 46 de ani. Consultant geopolitic, fizician, co-proprietar al canalului Realitatea TV și apropiat al mișcării olimpice, Gușă este si prieten vechi cu Marius Vizer, președinte al forului mondial de judo. În cursa cu Cozmin Gușă pentru cel mai important birou al FRJ ar putea intra reputatul antrenor Florin Bercean și fostul judoka Nicolae Trașcă. În interviul acordat ProSport aflați de ce a ales Cozmin Gusa  să candideze si ce viziune are pentru rezolvarea problemelor acute din judoul românesc.

ProSport: Începem abrupt. V-am văzut de foarte multe ori pe Național Arena. 234 de milioane de euro e un preț corect pentru construcția stadionului în patru ani?
Cozmin Gușă: Avem o arenă frumoasă și va declanșa mereu o atracție fascinantă pentru spectatori, dar nu face acești bani. Este măsura șpăgii și a corupției maximale din România.

Dar măcar avem un stadion care a găzduit o finală Europa League în 2012 și va găzdui meciuri de la Euro 2020. Bucureștiul nu are o sală polivalentă modernă nici măcar acum… Am fost foarte aproape să pierdem organizarea C.E. de gimnastică din acest an dacă n-am fi avut o arenă competitivă la Cluj…
Faptul că putem duce la Cluj o astfel de competiție e foarte bine, pentru că publicul bucureștean era obișnuit cu astfel de competiții si acum nu mai are parte…

Dar la 27 de ani de la Revoluție, capitala României nu are nicio sală modernă în contextul în care declarațiile de dragoste pentru sport din partea politicienilor au mai mult zahăr ca o sticlă de cola. Cine e responsabil?
Pot să spun că e cea mai mare rușine a sportului românesc. Se dovedește din nou că politicienii n-au fost în stare să genereze un proiect care să aducă o stare de normalitate într-un sector care face un cel mai bun PR României de zeci de ani.

Ați adus în discuție politicienii. Nu vă întreb cine a mișcat un deget pentru sport. Vă propun să vă imaginați trei secvențe: Emil Constantinescu alunecând după ce a încercat să lovească mingea de fotbal în cantonamentul naționalei de fotbal prin 1998, Traian Băsescu la un pahar de vorbă cu George Becali la Golden Blitz și Klaus Iohannis exersându-și backhandul cu o mână lângă antrenorul său de tenis din Sibiu.
Cel mai bine din această enumerare iese Iohannis. Constantinescu pierde net. Dar , ca sa fiu corect, spun ca cea mai bună imagine de presedinte sportiv a fost generată de Traian Băsescu, în pauza unui meci al Otlchimului, când i-a aruncat de la linia de 7 m Luminiței Huțupan-Dinu.

Tot un președinte, din tenis de această dată, mai exact un fost președinte, Ilie Năstase, era invitat în anii 70 de Donald Trump să joace tenis în curtea casei sale din Stele Unite. Din această postură, credeți că Trump îl va mai invita pe Năstase?
Cu sigurnață, da! Oricât de mult timp va fi președinte Trump, si nu cred ca va fi prea mult timp,  oricum Ilie Năstase va rămâne mereu mai mare decât Trump.

Știați că Trump a enervat mai mulți sportivi ai lumii, printre care Mo Farah – de origine somaleză -, după ce a decis să interzică accesul în Statele Unite a cetățenilor din șapte țări musulmane?
Am citit și asta îmi arată din nou că pe lângă faptul că Trump e nepotrivit pentru politică, la el se vede că nu are treabă cu jocurile sportive, ci doar cu jocurile de noroc, pentru că altfel și-ar fi dat seama de valențele sportului de a-i uni pe oameni și de a-i face mai buni și mai sănătoși. E o aberație.

De la Casa Albă ajungem tot la București, în Sala Polivalentă. Știți la ce eveniment sportiv v-am văzut prima dată?
Nu-mi dau seama.

La Europeanul de judo de la București.

Eram deja îndrăgostit de judo la acea vreme. Și apoi dragostea a tot crescut.

 

„Mie nu mi-e teamă de nimic atât timp cât știu ce calități trebuie să întrunească un lider, voi face activitatea din pasiune, asistat de profesioniștii judoului, și compensez faptul că nu am practicat acest sport prin anii pe care i-am petrecut lângă tatami din postura de mare susținător al fenomenului și din poziția de părinte de judoka”

De ce faceți acest pas de a candida pentru președinția FRJ?
Din cel putin trei motive: judo mă pasionează, mă aflu de 15 ani în interiorul fenomenului. În al doilea rând e nevoie în acest moment sa ma implic, în contextul problemelor de la FRJ, sunt capabil să unific taberele, sa măresc performanța cu atragerea de fonduri necesare. În al treilea rând, am și o datorie morală pentru că judo-ul mi-a dat satisfacții și mi-a transmis o emoție pe care numai un tată o poate simți. De ce spun asta? Pentru că fiul meu, Andrei, în vârstă de 19 ani, e campion la judo, iar fiica mea, Daria, în vârstă de 13 ani, a cochetat cu judoul timp de patru ani.

Prin depunerea candidaturii intrați în cursa pentru câștigarea alegerilor la o federație care anul trecut a dat înapoi la MTS – lucru incredibil în sportul românesc – o sumă mare de bani rămasă necheltuită! Cum comentați această situație?
A fost o proastă organizare și o anumită jenă în a mai aborda cheltuieli în plus din cauza luptelor interne. Nu e un lucru pozitiv, acesta este un lucru negativ. Banii nu au fost folosiți pentru că nu a mai existat o activitate intensă la nivelul pregătirii centralizate, iar oamenii din federație nemaiimplicându-se nu au mai creat evenimente,  lipsa lotului masculin olimpic  fiind doar unul dintre efectele acestei realități triste.

Referitor la lotul masculin, aș vrea să vă întreb cum credeți că s-a ajuns ca judoul românesc să fie lipsit de un lot național masculin și ce veți face, dacă veți câștiga alegerile, pentru a construi din nou o echipă la băieți?
Această problemă o voi rezolva rapid pornind de la un nucleu care-l va avea în frunte pe Daniel Natea. Avem grupe de juniori puternice și pe acești sportivi de viitor îi vom aduce lângă sportivii cu experiență. Poate că vom redresa mai greu această situație, dar vom ieși cu bine și din acest impas.

Haideți să trecem la capitolul bani. Cum veți reuși să aduceți bani la FR de Judo?
Din cele trei laturi ale activității unei federații, Latura sportivă, management – organizare și marketing, două dintre aceste laturi le acopăr cu prisosință, urmând ca în a treia componentă să mă bazez pe toți colaboratorii din judo-ul românesc pe care-i cunosc foarte bine. Partea de marketing poate fi eficientizata rapid, chiar luand exemplul  Federației Internaționale de Judo, condusă de Marius Vizer, un for care în topul mondial se află sigur în Top 3 al organizării și finanțării, când ne referim la sporturile olimpice, ceea ce-i conferă si acest prestigiu lui Marius Vizer pe plan internațional.

E limpede, am înțeles acestă parte. Dar concret, dumneavoastră, de unde veți aduce fondurile și în cât timp v-ați propus ca judo-ul să-și recâștige vizibiltatea și credibilitatea?
Scopul e ca în cel mult un an FRJ să fie cel mai bine organizat for sportiv din România și cel mai bine finanțat din fonduri private. Voi dezvolta un concept de marketing „#judoforRomania”, care va avea în spate o platformă online, iar informațiile vor fi difuzate pe toate rețelele de socializare: facebook, twitter, instagram… În jurul acestui concept vom dezvolta susținerea judoului românesc și prin organizarea unor evenimente cu rol educativ, pentru că judoul are in mod sigur un rol educativ. Bazele acestei organizări de marketing  le voi pune alături de oameni de afaceri, foști campioni, precum și personalități din România care chiar dacă nu au practicat judo, au dedicația ca acest sport să revină în elită.

Sunteți practicant amator de fotbal, schi, handbal, atletism și ați făcut în copilărie box, după exemplul tătălui. Totuși,  niciodată nu ați practicat judo și vreți să conduceți Federația Română de Judo. Nu vă e teamă că veți întâmpina probleme cărora le veți găsi cu greu soluții?
Mie nu mi-e teamă de nimic atât timp cât știu ce calități trebuie să întrunească un lider, voi face activitatea din pasiune, asistat de profesionistii judoului, și compensez faptul că nu am practicat acest sport prin anii pe care i-am petrecut lângă tatami din postura de mare susținător al fenomenului și din poziția de părinte de judoka. Nu cred că asta ar fi o problemă, in contextul in care judoul romanesc are oameni inteligenti, care inteleg exact rolul unui presedinte de federatie.

 

„Luptele dintre taberele din judoul românesc ne-au suparat pe toti. Marius Vizer a și reacționat prin acea scrisoare, din postura de președinte de onoare al FRJ și a condamnat în primul rând spălarea rufelor în public, într-un sport care se bazează pe respect și onoare, si-si rezolva problemele prin dezbatere internă”

În ce relație sunteți cu președintele Federației Internaționale de Judo, Marius Vizer?
Marius îmi este un prieten drag! Un român patriot, cum nu avem mulți…

Doar atât? Aveți susținerea lui?
Marius este a doua persoană din viața mea, după fiul meu, „responsabilă” de faptul că m-am integrat in acest sport al onoarei si respectului reciproc. Datorită lui am intrat si in lumea   judo-ului international, l-am inteles bine, și îmi doresc să implementez la FRJ viziunea capatata in ultimii 15 ani de langa tatami. Pe ultimii patru președinți chiar i-am susținut deschis si concret, fără să mă implic în activitatea internă a federației. Dar luptele dintre taberele din judoul românesc ne-au suparat pe toti. Marius Vizer a și reacționat prin acea scrisoare, din postura de președinte de onoare al FRJ și a condamnat în primul rând spălarea rufelor în public, într-un sport care se bazează pe respect și onoare, si-si rezolva problemele prin dezbatere interna.

Marius Vizer, președintele Federației Internaționale de Judo, omul care a susținut judoul românesc mai mult decât a făcut-o oricine, a trimis o scrisoare deschisă familiei judoului românesc la începutul lunii decembrie. Mesajul e construit pe câțiva piloni puternici, meniți să susțină o stare de normalitate într-un sport care a adus României medalii și a făcut un bun PR țării pe toate meridianele: chemarea la unitate, renunțarea la interesele de grup în beneficiul judoului, dar… și atenționarea din final: „sper să aveți maturitatea și înțelepciunea să puneți pe prim plan interesele FRJ și nu ale unor persoane individuale sau unor grupuri de interese… În aceste condiții, voi fi în continuare trup și suflet alături de judoul românesc”!.

„Avem 3.000 de sportivi legitimați în România, din toate categoriile de vârstă, dar nici această cifră nu e sigură”. Pe câți judoka se bazează națiuni precum Franța sau Brazilia

Cu cine veți face echipă dacă veți câștiga, vă gândiți să aduceți cât mai aproape sportive importante din judo-ul românesc?
În general, echipa e aleasă în Adunarea Generală, președintele poate nominaliza trei poziții din 13. Cred că ar fi momentul să avem doi reprezentanți în Comitetul Director dintre sportivii de aur. Și da, mă gândesc aici și la Alina Dumitru, și la Corina Căprioriu, ar fi chiar necesar sa avem si prezenta feminina in conducere, mai ales in conditiile in care ultimele medalii olimpice si mondiale ne-au fost aduse chiar de catre fete! Altfel, imi pare tare rău pentru retragerea Corinei, cred că a renunțat mult prea devreme…

Se spune că aria de selecție în sportul românesc, după dezastrul de la Rio, e din ce în ce mai mică. Aș vrea să vă întreb dacă știți cam câți sportivi sunt legitimați acum la FR de Judo?
Aproape 3.000 de sportivi, din toate categoriile de vârstă, dar nici aceasta cifră nu e sigură…

Și e mult? E puțin?
Dacă luăm strict performanțele din judo-ul românesc, putem spune că e o adevărată minune ceea ce am făcut până acum, în contextul actual, cu o bază de selecție atat de  redusă.

O minune în comparație cu cine?
Cu națiuni precum Franța (n.r. – 66 de milioane de locuitori) sau Brazilia (n.r. -peste 200 de milioane de locuitori) care se bazează pe sute de mii de sportivi. Poate Brazilia are aproape 1 milion de judoka. Dacă extindem comparația, ne dăm seama că la Rio ne-am luptat cu niște țări care au în total sportivi legitimați cam cât populația României!

---

JUDOUL ROMÂNESC, UN PALMARES CU ȘASE MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE

---

 

„Judoul românesc va fi reprezentat public prin campionii sai. Uitați-vă la Nadia Comăneci in gimnastica mondiala, de fapt in sportul mondial! Printr-o vorbă, printr-un gest sau printr-un zâmbet poate influența in bine decizii în favoarea sportului si a sportivilor”

 

Ce plan aveți pentru a lărgi aria de selecție?

Există celebrul proiect al judoului la sate care a stagnat din cauza lipsei fondurilor  și din cauza lipsei unui proiect. Ar fi extraordinar să implementăm în țară, la sate și în comune, acest proiect de mărire a ariei de selecție. Acest proiect presupune o activitate de selecție în mediul rural, dar și o activitate educațională pentru copiii din mediul rural și burse pentru practicanții de judo. Am pune la lucru antrenori și personal calificat care ar face față excelent în acest mediu și ar identifica potențialele talente. Deja am început discuții cu UNCJR să derulăm proiectul. Ce presupune asta? În toate sălile din mediul rural noi vom pune la dispoziție saltelele și echipamentele auxiliare și vom putea suporta și cheltuielile de deplasare ale unor antrenori din federație care să acopere poate două comune apropiate dintr-un județ. Dacă există interes și din partea primăriilor, si vor pune la dispoziție sălile goale azi, plus retribuția antrenorilor, atunci va crește și baza noastră de selecție, și mai important, vom avea copii mai sănătoși și mai bine educați la țară.

 

O întrebare lait-motiv sună cam așa: de ce nu-și mai duc părinții copiii către sport?

O să-ți răspund oferindu-ți un exemplu din ceea ce am văzut și la judo. Sportul se face și în anumite săli cu condiții improprii și părinții nu mai acceptă să-și lase copiii în spații cu o calitate îndoielnică. În plus, fiecare sport moare și din cauza costurilor mari de deplasare pe care părinții trebuie să le suporte. Noi vom face inclusiv un sistem prin care să se negocieze prețurile de cazare și de transport centralizat, atunci când organizăm o competiție națională desfășurată la distanță, în diferite orașe ale României.

 

Pe plan internațional judo-ul românesc îl are pe Marius Vizer… și cam atât. Intenționați să sporiți vizibilitatea cu ajutorul unor campioni români?

Toată lumea a înțeles cât de mult contează imaginea promovată prin campioni-simbol. Judoul românesc va fi reprezentat public prin campionii săi. Uitați-vă la Nadia Comăneci în gimnastica mondială, de fapt în sportul mondial! Printr-o vorbă, printr-un gest sau printr-un zâmbet poate influența în bine decizii în favoarea sportului și a sportivilor.

În ultimii doi ani, COSR  chiar a ajutat judoul. Sunt convins de o colaborare chiar mai bună în viitor, reciproc avantajoasă, pentru sportul românesc, deci pentru România! Și munca trebuie începută de… ieri!