INTERVIU | LĂ‚CĂ‚TUȘ De la 5-1, la 51. De ce i-a spus Lazaroni că nu l-a vrut, cum a marcat cu călcâiul fără să-și dea seama, cine e urmașul de la Steaua cu care nu s-a intersectat vreodată, ghinionul lui Babayaro și cum se păcălea un zid

 

  • Marius Lăcătuș a acordat un interviu amplu pentru ProSport în ziua în care împlinește 51 de ani
  • Stabilit în Spania, la Oviedo, fostul căpitan și antrenor al Stelei face o incursiune în trecut: de la cantonamentele la Forban, la legendele cu Barcelona și Juventus, dar analizează și subiectele din Ghencea
  • Marcatorul de la Sevilla spune, mai în glumă mai în serios, care era unicul loc în care ar fi putut să se certe cu prietenul său, Valentin Ceaușescu, cu cine își dorea să joace în națională când a fost convocat de Mircea Lucescu și cum vede din postura antrenorului neconvocarea sa la Mondialul din 1994

Actorul Eugen Cristian Motriuc îi mărturisea lui Șerban Ionescu, în Revista Steaua ’87, că merge la stadion să-l vadă pe Lăcătuș „cu același sentiment cu care intra în sala de spectacole să-l urmărească pe „monstrul” Toma Caragiu pentru o nouă lecție despre frumusețe. „Lăcătuș exprimă cel mai bine ideea de fotbal în ofensivă totală”, nota la acea vreme publicația mai sus menționată. Ba chiar îi construia și câteva versuri: „Un artist precum Năstase / Ești în fente pătimașe / Vâră spaimă-n cei cu faimă / Însă fără cartonașe”. Dincolo de elanul haios al revistei de casă a campioanei Europei din 1986, omul cu cele mai multe titluri (10) în fotbalul românesc abia câștiga prestanță în fotbalul internațional. Atitudinea lui de pe teren, nenumăratele calități, trăsăturile de lider, puterea de a reveni și multe altele l-au transformat într-unul dintre jucătorii emblematici ai fotbalului românesc. Cu bune și cu rele, Lăcătuș a născut povești de toate felurile și a devenit o voce autorizată pentru a aborda orice subiect din fotbal. Și azi, în ziua în care împlinește 51 de ani.


Lăcătuș, în echipa Fiorentinei în toamna anului 1990

Domnule Lăcătuș, dacă azi, la 51 de ani, v-ați alege două DVD-uri sau casete video cu meciurile Stelei, pe care le-ați alege?
Ha, ha. Cred că-mi dau seama unde bați, dar să știi că n-aș avea timp să văd toate meciurile preferate de ziua mea. Sunt multe, multe amintiri frumoase, Steaua avea o echipă foarte puternică atunci, dar să știi că poate zilele astea mă voi uita și la meciul cu Sparta Praga (n.r. 5-1 în Cehia, sezonul 88-89, turul manșei inaugurale din CCE) și la partida cu IFK Goteborg (n.r. 5-1 la București, sezonul 88-89).

Locuiți în Spania, așa că vă întreb: Barcelona sau Real?
Real Madrid. Demult.

De când?
Mi-a plăcut mult din perioada în care echipa era antrenată de Jose Mourinho, iar de atunci m-am axat numai pe gruparea de pe Santiago Bernabeu. Îmi plac hotărârile pe care le iau, întreaga industrie pe care au dezvoltat-o, cu o rețetă financiară mereu eficientă, cu un marketing fără cusur și cu fotbaliști care dau o notă specială fotbalului mondial. Nu numai prin ceea ce fac pentru trupa lui Carlo Ancelotti, ci și pentru realizările pe care le au la echipele lor naționale.

Ce jucători dau o notă specială fotbalului din Liga 1 în momentul actual?
Am și eu jucători care mi-s mai dragi, jucători pe care i-am antrenat, dar și exponenți ai noului val de fotbaliști.

Cum ar fi…
Chipciu.

Nu vi se pare că traversează o perioadă slabă la Steaua?
Din ce-am mai urmărit și eu… nu trece printr-o perioadă foarte bună, față de ce a arătat în prima parte a campionatului, dar să sperăm că va fi o perioadă foarte slabă de scurtă durată. Li se mai întâmplă fotbaliștilor de valoare și apoi revin mai puternici, mai concentrați, mai norocoși.

Ați stat vreodată de vorbă cu el? I-ați oferit niște sfaturi, v-a întrebat ceva?
Ai să râzi, dar nu am stat niciodată de vorbă pentru că nu ne-am întâlnit până acum. Așa a fost să fie. Știu că se mai găsesc asemănări între mine și el, dar e inedit faptul că nu ne-am văzut până acum. Chipciu posedă reale calități pentru a ajunge un jucător de bază mai ales pentru echipa națională.
 

Vi se pare Chipciu sau ați identificat la alți jucători români actuali caracteristici asemănătoare cu ale dumneavoastră?
Nu. Nu pot spune asta.

De ce? Pentru că nu mai există extrema clasică din acel modul 4-4-2?
Nu, nici vorbă, pentru că avem acum acei mijlocași laterali din sistemul 4-2-3-1. Cam tot același lucru este. Aceste sisteme contează mai puțin pentru că jucătorul respectiv își păstrează sarcinile în teren.

Când credeți că se va rezolva disputa dintre Tănase și fanii Stelei?
În curând, Tănase e un jucător cu calități.

Cum comentați faptul că fanii Stelei continuă să nu vină la meciurile echipei?
Fanii Stelei, nu neapărat cei de la peluze, acționează cum cred de cuvință. Ei s-au simțit lezați după pierderea dreptului de a folosi marca și au reacționat în consecință. Dacă vor protesta în acest mod și în continuare, atunci e posibil să se ajungă la o înțelegere în privința acestei probleme.


6 noiembrie 1985, Steaua-Honved Budapesta, minutul 35, primul gol în cupele europene pentru Steaua. De atunci a mai marcat de încă 16 ori, devenind cel mai bun marcator din istoria grupării din Ghencea în Europa. „Lasă, nea Imi, că bat eu și te fac cel mai mare antrenor al Europei”, i-a spus Lăcătuș lui Emerich Ienei, înainte de loviturile de departajare, la Sevilla. A marcat, la fel cum a făcut-o și Gabi Balint, iar Helmut Duckadam a aparat patru penaltyuri și Steaua a câștigat trofeul după un final incandescent


„Nu cred că am reușit să-mi îmbunătățit viteza în carieră. Dar măcar am încercat să mi-o mențin”

Marius LĂ‚CĂ‚TUȘ


Viața în Spania cum este, departe de agitația din fotbalul românesc? (Lăcătuș și soția sa, Mariana, locuiesc în Oviedo)
Mă simt foarte bine alături de familie, dar uneori mi se mai face dor și de fotbal, de vremurile petrecute prin cantonamente.

Bănuiesc că aveți o climă caldă în acea zonă. Nu vă e dor să zicem de Forban?
Amintiri frumoase, ne adunam cu băieții de la baschet, de la handbal, de la volei, cu nume mari ale sportului românesc. Mai greu era la început, pentru că veneam din vacanță, dar te obișnuiai cu două-trei antrenamente pe zi timp de 14 zile. Pregătirea de la Forban mi-a prins foarte bine în carieră.

Credeți că ar fi avut altă traiectorie cariera dumneavoastră în străinătate dacă ați fi ales o altă echipă după Coppa del Mondo, nu Fiorentina?
Nu, de ce?

Pentru că s-a vorbit despre unele oferte venite de la alte mari echipe înainte și pentru că antrenorul Fiorentinei, brazilianul Sebastiao Lazaroni, nu prea v-a vrut.
Eee, după război au apărut multe discuții, că m-a vrut Barcelona, că Juventus m-ar fi dorit pe mine și pe Hagi, dar nu-mi pare rău de alegerea făcută.


Sebastiao Lazaroni a fost numit antrenor la Fiorentina după ce condusese naționala Braziliei la Campionatul Mondial din 1990. Naționala lui Careca, Muller și Romario a fost eliminată pe 24 iunie 1990 în optimi, de Argentina, scor 0-1, gol Claudio Caniggia. Lazaroni e cunoscut drept antrenorul care a vrut să implementeze la naționala sud-americană sistemul defensiv cu libero, ceea ce s-a dovedit un eșec la Coppa del Mondo. În Italia, Ricardo Gomes a fost ajutat în centrul liniei defensive de Ricardo Rocha și Maura Galvao. Punctul forte al brazilienilor se presupunea că era mijlocul format din Alemao, Dunga și Valdo, ultimul fiind unul dintre oamenii care a eliminat Steaua lui Lăcătuș cu Benfica Lisabona în semifinalele C.C.E. 1988.
 


Un meci excelent făcut de Lăcătuș la Fiorentina: o „dublă” reușită contra Atalantei, într-o victorie cu 3-1

Și totuși Lazaroni parcă nu v-a oferit credit. De ce?
Eu l-am apreciat pentru faptul că mi-a spus în față: „Eu nu te-am dorit la echipa asta! Eu am vrut un atacant de careu, gen Oleg Protasov. Dar conducerea clubului te-a vrut pe tine”. Pentru asta l-am apreciat și am rămas apoi în relații bune cu el. Mi-a zis că trebuie să mă obișnuiesc, că-mi oferă șanse și totul depinde numai de mine dacă mă voi impune sau nu.

Fanilor le-ați intrat totuși la inimă într-un timp extrem de scurt. La un moment dat adaptaseră un hit internațional, iar scandarea suna cam așa dacă-mi aduc aminte: „Laaaa-caaaa-tus, La-ca-tus, Laca-Laca, La-ca-tus” (reporterul încearcă să reproducă linia melodică). Așa era?
Ha, ha, ha. Cam așa, cam așa era. Era o echipă bună bună a celui mai tare campionat din lume în acea perioadă.

Serie A era înțesată de vedete la acea vreme, iar la echipele importante se luptau pentru un loc în ofenisivă mulți jucători de valori sensibil egale. Cu cine vă luptați dumnheavoastră?
Erau jucători importanți. Pe flancuri jucau Fuser și Di Chiarra, iar în atac erau Buso, regretatul Borgonovo și Nappi. Toți erau jucători foarte apreciați la acea oră în Italia. (Stefano Borgonovo s-a stins din viață la vârsta de 49 de ani, pe 27 iunie 2013, la cinci ani după ce a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică)

Ați jucat și în Serie A împotriva unor nume mari, apoi în Spania, la națională, cu Steaua împotriva unor vedete ale fotbalului mondial. Ați putea să faceți un prim 11 al fotbaliștilor pe care i-ați avut adversari sau colegi? Străini, nu români!
Nu, e greu, pentru că sunt generații diferite și fiecare generație a avut vârfurile ei.

Apropo de vârfuri, de recorduri? Știați că nigerianul Celestine Babayaro, de la Anderlecht, încă deține recordul pentru cel mai tânăr debutant în grupele Ligii Campionilor care primește cel mai rapid cartonaș roșu?
Babayaro!? La partida Steaua – Anderlecht 1-1, din sezonul 1994-1995, fostul fundaș stânga cu 27 de selecții în naționala Nigeriei avea doar 16 ani și 86 de zile

Da. Chiar el. Până la urmă v-a faultat sau nu pe Ghencea când a luat roșu din postura de ultim apărător?
Să zicem așa: Babayaro a avut ghinion că m-a întâlnit pe mine, dar degeaba, a rămas la latitudinea arbitrului. Ce să fac dacă i-am stricat debutul!?

INFO La partida Steaua – Anderlecht 1-1, din sezonul 1994-1995, fostul fundaș stânga cu 27 de selecții în naționala Nigieriei avea 16 ani și 86 de zile
 

Dacă tot vorbim de debuturi, la auzul numelui Guayaquil ce imagini vi se nasc în minte?
O perioadă lungă de pregătire cu naționala, ajungem în Ecuador, noi, toți tinerii, ne doream să debutăm alături de un Costică Ștefănescu, Ilie Balaci, Negrilă, Ungureanu, alături de jucătorii de la Dinamo. A fost demult. Parcă foarte demult! Eu am intrat pe parcurs și a fost o plăcere să joc în acel meci, timpul trecea parcă altfel, cu o altă viteză.


Guayaquil e cel mai mare oraș din Ecuador, cu o populație de 2,7 milioane de locuitori. Lăcătuș a debutat în prima reprezentativă condusă de Mircea Lucescu pe 22 ianuarie 1984, în amicalul Ecuador – România 1-3. Fotbalistul născut în Brașov a intrat pe teren în minutul 63, în locul lui Ilie Balaci. La acel meci au jucat în atac Geolgău și Cămătaru.


Meciul Stelei din octombrie, de la Kiev, din grupele Europa League, încheiat 3-1 pentru ucraineni, a adus aminte de o fază pe care o construiați cu Lupescu la națională: pasa peste zid. Se lucrează astfel de faze la antrenamente? O lucrați?
Daaaa, în fiecare zi!

Serios?
Eee, nici vorbă! Era o chestie de moment, o chestie de inspirație. Mă înțelegeam cu Ionuț din priviri. În câteva fracțiuni de secundă eram nevoiți să luăm cea mai bună decizie. E un moment cheie. În primul rând ne uitam să vedem cum se poziționează zidul advers, iar apoi comunicam din priviri.
 


„Am preferat mereu să păstrez tricourile din meciurile pe care le câștigam. Să am câte o amintire frumoasă”

Marius LĂ‚CĂ‚TUȘ


Cu Valentin Ceaușescu mai vorbiți?
Păi, ce? Crezi că ne-am certat!?

Știam că aveți o relație specială cu el, încă de când erați foarte tânăr.
Singurul loc unde puteam să ne certăm era la stadion (râde). Nu, nu. El a însemnat foarte mult pentru echipa de fotbal, pentru toți, nu numai pentru noi, cei tineri. El discuta cu toții, și cu noi tineri, dar mai mult cu cei mai în vârstă: Tudorel Stoica, Pițurcă, Boloni. A însemnat foarte mult pentru Steaua.

Acum, la 25 de ani distanță, vă mai aduceți aminte stările care v-au cuprins la primul meci de la Campionatul Mondial de fotbal din 1990. Ținând seama de contextul din țară, de dimensiunea competiției, de valoare adversarului din meciul de debut…
Să știi că la noi nu se punea problema asta, nu avea un mare impact asupra noastră tot contextul și nu ne-a stârnit mari reacții din punct de vedere emoțional. Așa e, ajungeam la Coppa del Mondo după Revoluție, dar eram toți jucători cu un caracter foarte puternic și ne-am adaptat rapid, așa cum o fac toți sportivii.


Lăcătuș a evoluat la Mondialul din 1990 și 1998, dar și la Europeanul din 1996. A antrenat Steaua de trei ori și a fost căpitanul primei echipe românești calificate în grupele Ligii Campionilor, după o dublă cu Servette Geneva. Van Breukelen, Lindenberger, Dasaev, Buyo, Urutti, Lama și Pascolo sunt doar câțiva dintre marii portari împotriva cărora a reușit să marcheze în carieră. Paolo Maldini, De Agostini, Camacho sau Vasili Raț sunt câțiva dintre fundașii stânga împotriva cărora a evoluat.

Ați mai trăit un 11 metri acordat după un henț în afara careului, așa cum a dictat arbitrul uruguayan al meciului cu URSS 2-0?
Dacă el l-a văzut… Și l-a dat… Și am marcat… Și am făcut 2-0… Înseamnă că totul s-a terminat cu bine. Nu?


„Faptul că fanii Stelei m-au inclus pe acel banner alături de Lăcătuș și de Rădoi e o mare onoare pentru mine. Îi doresc numai bine lui Marius Lăcătuș de ziua lui”

Novak Martinovic, Steaua Roșie Belgrad


Cu bine s-a terminat per total patru ani mai târziu evoluția naționalei la Mondialul din Statele Unite. O evoluție la care nu ați luat parte. Cât de greu suportați situația sau întrebarea centrată pe subiectul neconvocării pe măsură ce înaintați în vârstă?
Nu m-ai prins. Bine, ai regrete că nu ai fost prezent, că nu ai participat la un rezultat mare, dar nu mai are rost să te gândești. Cu cât îmbătrânești, cu cât intri mai adânc în această breaslă a antrenorilor, cu atât mai mult înțelegi deciziile pe care le-au adoptat antrenorii în trecut.

În 1994, la Mondialul din Statele Unite, Marius Lăcătuș nu a fost convocat de selecționerul Anghel Iordănescu în lotul de 22. Lotul României: 1. Prunea, 12. Stelea, 22. Preda – 2. Petrescu, 3. Prodan, 4. Belodedici, 13. Selymesy, 14. Mihali – 5. Lupescu, 6. Popescu, 7. Munteanu, 8. Chiriță, 10. Hagi, 11. Dumitrescu, 15. Panduru, 18. Gâlcă, 19. Papură, 20. Stângă – 9. Răducioiu, 16. Vlădoiu, 17. Moldovan, 21. Ivan



 

Liga 1 cu 14 echipe cum vi se pare?
Într-un fel parcă nu e bine, dar dacă ne uităm și vedem câte echipe intră în insolvență și care este starea actuală a fotbalului românesc…

Cât de mult va conta pentru Steaua faptul că Gigi Becali este liber?
Mi-am dorit să ajungă cât mai repede acasă alături de cei dragi, alături de familie…
 

N-am lăsat pentru final obișnuita întrebare Ce vă doriți la 51 de ani?
Dar îți răspund acum: sănătate în primul rând familiei și prietenilor. Restul vin firesc.

Așa să fie! Voiam ca la 51 de ani să descrieți primul gol, unul extrem de ciudat, în victoria cu 5-1 împotriva celor de la IFK Goteborg, din Cupa Campionilor sezonul 1988-1989.
Am primit o pasă în adâncime, am fost faultat în careu, arbitrul a lăsat jocul să continue, iar când am căzut, se pare că am atins mingea cu călcâiul pentru că i-am schimbat puțin și traiectoria. Pe moment nu mi-am dat seama, abia apoi când m-am uitat pe casetele video am sesizat și eu ce se întâmplase de fapt. Că de fapt atinsesem mingea.
 

Marius Mihai LĂ‚CĂ‚TUȘ

Născut: 05.04.1964 (Brașov)

Cariera de jucător

Post: extremă dreapta, atacant


În Divizia A

Debut: 28.02.1982, FCM Brașov – CS Târgoviște 3-0

1981-1983: FCM Brașov                                            45        5

1983-1990 și 1993-1999: Steaua                             357      98

2000: FC Național                                                      12        –

Total:                                                                           414 jocuri        103 goluri


În Cupa României

Debut: 23.02.1983, Șoimii Lipova – FCM Brașov 0-2

1982-83: FCM Brașov                                                2          –

1983-1990 și 1994-1999: Steaua                                49        17

Total:                                                                           51        17


În Supercupă                                                               3          – (pentru Steaua)

A cucerit 10 titluri, 6 cupe, 2 supercupe


În străinătate

1990-91: Fiorentina AC (Italia)                                  21        3

1991-92: Real Oviedo CF (Spania)                            26        4

1992-93: Real Oviedo CF (Spania)                            25        3



La meciul României cu Olympique Marseille din 1990

În echipa națională

Debut: 21 ianuarie 1984 Ecuador – România 1-3

Total:  83 jocuri          13 goluri

A jucat la turneele finale ale CM 1990, 1998 și CE 1996



În 2006, la 20 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni, în redacția ProSport
În cupele europene

Debut: 19.09.1984, Roma – Steaua 1-0

Total:                                                                           73 jocuri          17 goluri

A cucerit: o cupă a campionilor, o supercupă a Europei



Lăcătuș e bun prieten cu solistul formației Bere Gratis, Mihai Georgescu, și a apărut în clipul În Brațe

Cariera de antrenor principal


La Steaua a antrenat în trei perioade

2000-01: FC Național                                                 15. 5. 2. 8. 20-24 (etapele 1-15)

2001-02: Oțelul                                                           15. 9. 2. 4. 20-13 (16-30)

2002-03: FC Brașov                                                    30. 13. 6. 11. 37-33

2003-04: FC Brașov                                                    15. 5. 3. 7. 20-37 (1-15)

2003-04: Ceahlăul                                                       14. 3. 6. 5. 17-17  (17-30)

2004-05: Inter Gaz (Div. B)                                       6. 0. 4. 2. 3-6 (16-21)

2006-07: UTA Arad                                                   34. 11. 8. 15. 28-39

2007-08: UTA Arad                                                   9. 2. 3. 4. 10-12 (1-9)

2007-08: Steaua                                                          24. 18. 3. 3. 42-13 (5, 11, 13-34)

2008-09: Steaua                                                          11. 6. 3. 2. 19-9 (1-11)

2009-10: SC Vaslui                                                     25. 14. 7. 4. 31-16 (9-33)

2010-11: Steaua                                                          11. 5. 2. 4. 14-11 (10-20)

2011-12: FCM Tg.Mureș                                                3. 0. 2. 1. 0-1 (19-21)

2013-14: CSMS Iași (Liga 2)                                      26. 17. 5. 4. 56-20 (7-26 și 1pf-10pf)

2014-15: CSMS Iași                                                   5. 0. 3. 2. 2-7 (1-5)

Total Liga 1: 226. 98. 55. 73. 279-233

Total Liga 2: 32. 17. 9. 6. 59-26

  • A izbutit o promovare în Liga I (cu CSMS Iași)

Statistică: Răzvan TOMA

Publicat: 05 04. 2015, 08:00
Actualizat: 06 04. 2015, 23:21