INTERVIU | Mircea Sandu, nervos după analiza ProSport: „Nu mă compara cu neica-nimeni ăsta! Am luat federația cu zero lei în cont, zero lei patrimoniu și fără performanțe. I-am lăsat-o cu 6 milioane de euro în cont, patrimoniu 12 milioane și 5 calificări!”

Telefonul jurnalistului a sunat, marți dimineață, chiar în timpul emisiunii ProSport Live: „Sandu Mircea” pe ecran. Amânat după ieșirea din emisie, dialogul a fost, de fapt, mai aproape de un monolog: „Nu te-am sunat pentru drept la replică. Îți spun ție, ca să știi”. Fostul președinte al FRF era evident nervos după ce citise analiza din ProSport. „Niciodată” nu ar putea fi comparat, nici la fotbal, nici la performanțe, nici la management cu „neica-nimeni ăsta”, AKA Răzvan Burleanu, revendică Sandu. În plus, ProSport l-a catalogat drept „odios” și asta „m-a deranjat”, chiar dacă, spune el, „înțeleg că e o aluzie la felul în care vorbesc ăștia despre mine”.

Șeful fotbalului românesc în perioada 1990-2014 a confirmat cifrele publicate de ProSport, dar analiza, acuză el, nu a ținut cont de lucruri esențiale care au distorsionat imaginea de ansamblu.

Iată mai jos dialogul cu Nașul fotbalului românesc din primele două decenii de după Revoluție. 

Mircea Sandu: Am citit ce ai scris.
ProSport: Vorbiți de analiza de azi.

Da. Îți spun pentru tine, nu mă interesează să scrii…
Vă rog. Dacă aveți obiecții, spuneți-le.

„În 1990, FIFA a trimis la minister un cec de 150.000 de dolari. Cecul ăla a intrat undeva, nu știu unde. Pascu mi-a lăsat federația cu zero bani în cont”

Nu, că nu mă interesează să… Nu-mi convine chestia cu «odiosul». Înțeleg nuanța, faci aluzie la felul în care vorbesc ăștia despre mine, dar nu-mi convine.
Era o ironie…

M-am prins. Apoi, nu poți să compari niciodată un fost internațional (n.r. – Mircea Sandu are 18 meciuri și 6 goluri la naționala României) cu un neica-nimeni. Voi nu scrieți niciodată că eu am luat de la zero totul în 1990!
Mircea Pascu (n.r. – fostul președinte al FRF, în perioada ianuarie-august 1990) mi-a spus altceva…

Ce ți-a spus Pascu?
Nu mai rețin, cuvânt cu cuvânt, pentru că au trecut vreo șase ani de la discuția cu dânsul. Dar, în linii mari, ideea era că v-a lăsat cu bani în conturi, cu…

Lasă-l pe Pascu! O fi lăsat niște semințe! Domnule, eu discut pe acte, nu pe vorbe! Pe atunci se dădea de la FIFA către minister un cec de 150.000 de dolari. Eu n-am fost de față când s-a făcut programul, la începutul lui 1990, pentru Cupa Mondială Italia 1990. Cecul ăla a intrat undeva, habar n-am unde. Mircea Pascu a fost președinte până în luna august 1990 și mi-a lăsat federația cu zero bani în conturi. Pe atunci, pentru participarea la Mondiale nu se dădeau 8 milioane de euro, ca acum.
Știu, Mircea Pascu mi-a spus, dacă nu mă înșel, de vreo 2 milioane.

„Eu am adus Europeanul din 2020. Ă‚știa sunt doar beneficiari!”

Cam așa, se dădeau vreo 2 milioane și ceva de dolari. Când am venit eu la FRF nu exista legislație, nu exista statut, nu exista nimic. Vreo doi ani s-a lucrat la foc continuu. Patrimoniu – zero. Nimic! Deci, când am devenit eu președinte, FRF nu avea bani, nu avea patrimoniu și nici mari performanțe. Să fim sinceri: fuseseră calificările din 1930, 1934, 1938, 1970 (n.r. – toate, la turneele finale ale Mondialelor) și 1984 (n.r. – la Europene). În mandatul meu, naționala a fost, totuși, de cinci ori calificată!
Corect. De cinci ori (n.r. – 1994, 1998 – la Mondiale, 1996, 2000, 2008 – la Europene).

Pe mine să nu mă mai ducă nimeni înapoi, că, vezi-Doamne, generația, Ceaușescu, comuniștii… Ă‚sta a fost parcursul! Deci, să fie clar, eu, când am plecat din federație, am lăsat patrimoniu de 12 milioane (n.r. – de euro), conturi de 6 milioane și ceva și cinci calificări! Asta, așa, comparativ cu ăsta (n.r. – Burleanu)! Am organizat Europeanul de juniori, Europeanul de tineret, finala Europa League și meciurile de la Campionatul European din 2020 – că eu l-am adus! Ă‚știa sunt doar niște beneficiari. Sau, mă rog, nu ei, România. Că am făcut-o pentru România.
Am notat punctul dumneavoastră de vedere.

Apoi, faptul că eu, de nebun, când absolut nimeni nu-mi dădea vreo șansă – întrebați pe cine vreți de atunci! – în lupta cu statul (n.r. – se referă la procesul cu Loteria, în urma căruia FRF a obținut despăgubiri de 91 de milioane de lei – aproximativ 21 de milioane de euro la cursul din 2010)… Nimeni nu mi-a dat vreo șansă.
Am scris despre asta.

„Primii bani cu care am plătit avocații în procesul cu Loteria au fost banii mei, de acasă! Înțelegi?”

Știu. Să știi că primii bani cu care am plătit avocații au fost banii mei, de acasă! Înțelegi? M-am luptat pentru interesul FRF. Am adus bani în federație. Să știi că e o realitate când spun că mi-au dispărut toți sponsorii în 6 luni, după ce am câștigat cu Loteria! Toți, înțelegi? Nu numai din cauza a ceea ce ai scris tu. Într-adevăr, era o situație destul de îngrijorătoare. Dosarul transferurilor, arbitrii și așa mai departe. Dar nu de aceea au dispărut sponsorii. Nu de aceea! Sponsorii au dispărut pentru că am câștigat procesul cu Loteria!
Este părerea dumneavoastră.

Deci, dacă e să comparăm cum am preluat eu federația și cum a preluat-o ăsta, cu patrimoniu, cu performanțe, cu bani în cont, e o mare, mare diferență!
OK. Vă voi prezenta punctul de vedere.

Nu de asta te-am sunat. Ți-am spus ca să știi. Pentru tine. 
De ce? Aceasta este părerea dumneavoastră.

Faci cum vrei.