La 15 luni după ce a pierdut brandul, clubul lui Gigi Becali continuă să figureze, în actele UEFA, ca fiind Steaua București, câștigătoarea Cupei Campionilor din 1986. FRF nu explică de ce UEFA n-a aflat de sentința instanței

Acuzată de colonelul Florin Talpan, juristul CSA Steaua, că păstrează în competiții echipa lui Gigi Becali sub numele „Steaua București” deși a fost înștiințată oficial că FCSB a pierdut brandul Steaua în instanță, FRF a oferit, pentru ProSport, un răspuns evaziv. La întrebările punctuale adresate de către ProSport președintelui FRF, Răzvan Burleanu, s-a primit un text care nu lămurește în niciun fel de ce FCSB continuă să figureze, în actele UEFA, ca fiind „Steaua București”, participantă la cupele europene din 1957, câștigătoare a Cupei Campionilor și a Supercupei Europei.

La 6 luni după sentința în care pierdea dreptul de a se folosi de brandul Steaua, gruparea lui Gigi Becali intra în urna tragerii la sorți pentru preliminariile Ligii Campionilor sub titulatura „Steaua București”. FRF n-a reacționat

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 2014, prin sentință definitivă, că SC FC SB SA nu deține marca Steaua, care aparține Clubului Sportiv al Armatei Steaua. Acesta este, a stabilit instanța, continuatoarea de drept a tradiției și deținătoarea palmaresului impresionat construit începând din 1947. Această sentință, care ar fi trebuit comunicată imediat de FRF la UEFA, pare să se fi pierdut pe drum, pentru că SC FC SB SA este prezentată în continuare, atât la tragerile la sorți, cât și pe pagina oficială a forului continental, cu numele și palmaresul brandului CSA Steaua. Singura schimbare survenită în ultimele 15 luni este cea a siglei.

ProSport i-a înaintat lui Răzvan Burleanu, președintele FRF, câteva întrebări punctuale:

1. Ați fost înștiințat oficial, printr-o adresă trimisă de juristul CSA Steaua, încă din 30 iunie 2015 despre situația în care se află gruparea domnului Gigi Becali, care nu mai este posesoarea brandului Steaua și nici nu are permisiunea să-l folosească?
2. De ce FRF păstrează noua societate, SC FC SB SA, în prima ligă de fotbal a României, deși aceasta nu are calitatea de continuatoare a echipei Steaua?
3. Cum a primit noua formațiune SC FC SB SA permisiunea și sprijinul FRF de a se înscrie în cupele europene și a reprezenta România în tragerea la sorți a preliminariilor Ligii Campionilor sub numele Steaua București și folosindu-se de marca CSA Steaua înregistrată la OSIM?
4. Colonelul Florin Talpan menționează, în declarațiile acordate ProSport, că există deja două decizii definitive ale instanțelor pe care FRF nu le pune în aplicare în ceea ce privește SC FC SB SA și vă solicită: «Domnul președinte Burleanu trebuie să dispună de urgență măsuri și să retrogradeze echipa domnului Becali». Cum îi răspundeți?”.

Răzvan Burleanu n-a răspuns direct la aceste întrebări, dar Departamentul Juridic al FRF a trimis la ProSport următorul text:

„Referitor la solicitarea dumneavoastră, am prezentat poziția Federației Române de Fotbal încă din februarie 2015. Față de acel moment, nu au apărut informații noi cu privire la modificarea situației de drept și de fapt.

În situația în care domnul Talpan deține informații și documente suplimentare solicităm ca acestea să ne fie comunicate pentru a fi analizate.

Vă retransmitem punctul de vedere al Departamentului Juridic al FRF de la acea vreme:

Referitor la motivarea ÎCCJ, trebuie să plecăm de la obiectul litigiului – respective solicitarea CSA Steaua București de anulare a mărcilor înregistrate de SC Fotbal Club Steaua Bucuresti SA la OSIM.

Pe cale de consecință, singurul lucru pe care instanța putea să-l decidă era (astfel cum a și făcut) anularea mărcii/mărcilor deținute de SC Fotbal Club Steaua București SA, mărci considerate ca fiind similare cu o marcă anterioară, cea a CSA Steaua.

Întreaga motivare a ÎCCJ se circumscrie motivelor pentru care (conform dreptului proprietății intelectuale) marca deținuta de SC Fotbal Club Steaua București SA a fost înregistrată cu încălcarea dreptului de proprietate intelectuală asupra unei mărci similare detinută de CSA Steaua București.

Chiar ÎCCJ explică faptul că sigla (marca) CSA Steaua București era utilizată pentru toate ramurile sportive ale clubului și nu doar pentru activitatea fotbalistică, ceea ce înseamna că cedarea activității fotbalistice către SC Fotbal Club Steaua București SA nu înseamnă automat și cedarea mărcii astfel încât SC Fotbal Club Steaua București SA nu avea dreptul de a înregistra o marcă similară celei a CSA.

În concluzie, ÎCCJ a decis în mod definitiv doar faptul că marca deținută de SC Fotbal Club Steaua București SA trebuie să fie anulată, instanța nepronunțându-se în niciun fel cu privire la palmares sau la dreptul de participare în competiții al clubului care participă în prezent în Liga I (așa cum am arătat mai sus nici nu ar fi putut ÎCCJ să se pronunțe cu privire la mai mult decât s-a cerut).

Mai mult decât atât chiar ÎCCJ în motivarea deciziei arată că «faptul că activitatea fotbalistică a fost transferată către SC Fotbal Club Steaua București SA nu înseamnă că s-a cedat și dreptul asupra mărcii» – deci indirect ÎCCJ ia act de faptul că drepturile privind activitatea fotbalistică (dreptul de participare în competiții) a fost transferat către clubul care participă în prezent în Liga I.

În prezent, nu există niciun temei legal sau regulamentar pentru a sancționa clubul SC Fotbal Club Steaua București SA, pentru a-l exclude din competiții sau pentru a considera că CSA Steaua București ar avea dreptul de a participa în Liga I.

Departamentul Juridic al Federației Române de Fotbal”.

Explicațiile FRF, demontate de experții în drept: „Marca e un complex care înseamnă denumire, emblemă, palmares, culori, elemente grafice. Becali a pierdut marca Steaua, deci toate aceste lucruri”

După precizările Departamentului Juridic al FRF rămân fără răspuns întrebările cele mai importante, privind permisiunea acordat[ de acest for pentru ca gruparea lui Gigi Becali să folosească, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, denumirea „Steaua București”, împreună cu palmaresul unui brand care nu-i aparține. Explicația FRF, potrivit căreia „ÎCCJ a decis în mod definitiv doar faptul că marca deținută de SC Fotbal Club Steaua București SA trebuie să fie anulată, instanța nepronunțându-se în niciun fel cu privire la palmares” este de-a dreptul surprinzătoare. Toți experții consultați de ProSport după emiterea sentinței ÎCCJ au subliniat că marca nu înseamnă doar sigla, ci un complex de bunuri materiale și imateriale din care face parte, între altele, și palmaresul. „Marca este un complex care înseamnă multe lucruri: denumire, emblemă, palmares, culori, elemente grafice etc. Becali a pierdut marca Steaua, deci toate aceste lucruri, în mod normal. Dacă nu se va înțelege cu proprietarul, adică ministerul, nu va mai avea voie să folosească niciun element care poate produce confuzie între propria lui marcă și marca Steaua. Becali va trebui să renunțe la absolut tot ceea ce ar putea produce asociere cu marca Steaua a MApN. Dacă nu va face asta, folosind decizia de miercuri, ministerul îl poate da în judecată pentru a-l sili să renunțe la eventuale asocieri cum ar fi păstrarea numelui”, a explicat atunci juristul Sebastian Bodu, fostul șef al Fiscului.

Un expert în drepturi de autor și proprietate intelectuală a declarat pentru ProSport: „E posibil ca Steaua să fie obligată să își schimbe numele. Dacă părțile nu se înțeleg, atunci totul e clar. Steaua nu va avea dreptul să mai folosească brandul, sigla, culorile și palmaresul. Iar dacă nu se ajunge la o înțelegere, atunci Steaua va fi obligată să renunțe la legăturile cu vechea echipă”. Acesta anticipa, pe 4 decembrie 2014, și ce se va întâmpla dacă Becali urma folosească în continuare marca Steaua fără acordul MApN: „E problematic, pentru că Armata va da în judecată societatea care administrează clubul, societate pasibilă de amenzi foarte mari”. Estimarea specialistului care a vorbit pentru ProSport s-a îndeplinit întocmai, în acest moment SC FC SB SA fiind parte reclamată într-un proces cu CSA Steaua exact pe acest motiv: folosește ilegal numele Steaua București.

Pe site-ul UEFA, SC FC SB SA figurează și azi, la 15 luni distanță de sentința definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca fiind continuatoarea grupării fondate în 1947, cu tot ce decurge de aici, inclusiv palmaresul care începe, pe plan european, în 1957

După cum se poate vedea mai sus, gruparea lui Gigi Becali continuă să figureze, în actele UEFA, ca fiind „Steaua București”, echipă înființată în 1947, câștigătoare a Cupei Campionilor în 1986, a Supercupei Europei în 1987 și participantă aproape neîntreruptă la competițiile europene din 1957 și până astăzi.

În mod evident, forul continental pare să nu știe că instanța supremă din România a stabilit că nu există legătură între brandul Steaua și formația lui Gigi Becali. Cea din urmă, folosindu-se de numele asemănător cu al originalului (CSA Steaua), s-a prezentat atât pe plan intern, cât și internațional pretinzând că este continuatoarea grupării înființate în 1947.

Lămuririle primite de ProSport de la FRF nu cuprind răspuns, de altfel, la cea de-a treia întrebare, care abordează exact acest subiect: de ce federația n-a înștiințat UEFA că SC FC SB SA nu este Steaua București, lăsând forul continental să o înscrie în competiții și să o prezinte pe site-ul oficial ca și cum ar fi deținătoarea de drept a brandului.