UPDATE 17:13: Liga Profesionistă de Fotbal a emis un comunicat de presă după publicarea cazului „Liga 1 ilegală”. Oficialii LPF îi acuză pe jurnaliștii Matei Udrea și Costin Ștucan de „dezinformare” și se apără invocând regulamentele FRF.
ProSport așteaptă din partea oficialilor LPF un răspuns oficial la întrebările punctuale adresate pe email, duminică, 10 iulie. Mâine, veți putea citi noi dovezi care conturează dimensiunea ilegală a acestui caz.
În coada acestui articol puteți găsi comunicatul integral al Ligii.
Ucraineanul Artem Milevski, senegalezul Ibrhima Niasse și nigerianul Chukwunwike Odibe au fost folosiți ilegal sezonul trecut de Concordia Chiajna în patru meciuri de Liga 1 și în turul semifinalei de Cupa Ligii. Documente obținute de ProSport arată fără echivoc că societatea ilfoveană a obținut permisele de muncă și a încheiat contractele cu cei trei la aproape o lună după ce aceștia debutaseră în competițiile interne și jucaseră deja între patru și, respectiv, cinci meciuri fiecare.
Este important de spus că această încălcare a legilor țării și a celor sportive nu se putea face fără sprijinul direct al LPF, care patronează atât Liga 1, cât și Cupa Ligii. Și mai important este că atât oficialii LPF, cât și ai Concordiei afirmă că aceasta este o practică obișnuită în Liga 1, unde cluburile folosesc fotbaliștii străini fără ca aceștia să aibă documentele necesare din partea statului român!
În plan sportiv, prin folosirea celor trei jucători fără permis de muncă și fără contract, Concordia a obținut un important avantaj față de celelalte competitoare din play-out, dar și asupra adversarei din semifinalele Cupei Ligii, Dinamo. În momentul sosirii lui Milevski, Odibe și Niasse, Concordia era într-o situație foarte grea în Liga 1: pe penultimul loc (retrogradabil direct), la 7 puncte distanță de FC Voluntari, care era pe locul de baraj (12). După primele trei etape din play-out, formația din Chiajna obținuse deja șapte puncte. În turul semifinalei de Cupa Ligii, cu Dinamo, jucat pe 10 martie și încheiat 3-0 pentru Concordia, Odibe, Niasse și Milevski au fost titulari, iar ultimul a deschis scorul.
În final, Concordia a terminat campionatul pe locul 11, cu 6 puncte peste Voluntari (locul 12) și 15 puncte peste Timișoara (locul 13 – primul retrogradabil). Milevski și Odibe au jucat ilegal cinci meciuri oficiale, iar Niasse – patru.
„Eu nu declar nimic pe telefon. Când am de zis ceva fac conferință de presă. La revedere”
Gino Iorgulescu, președintele LPF
Așa cum puteți citi mai jos, oficialii LPF și ai Concordiei Chiajna afirmă că legitimările se fac pe baza unor „bonulețe” obținute de la Inspectoratul pentru Imigrări. Dar acele „bonulețe” nu reprezintă decât un număr de ordine, pentru ca solicitantul să știe când se duce din nou la Inspectorat, pentru a afla dacă i s-a aprobat sau nu cererea. Din punct de vedere juridic, aceste bonuri de ordine n-au nicio valoare și nu reprezintă nicio garanție că dosarul este aprobat sau nu de autorități.
Milevski, Niasse și Odibe au primit permisele de muncă pe 22 martie, când jucaseră deja cinci meciuri. Contractele sunt ulterioare acestei date
Așadar, Concordia Chiajna a trimis cererile pentru obținerea permiselor de muncă în cazurile Odibe, Niasse și Milevski pe 25 februarie 2016. Inspectoratul General pentru Imigrări Ilfov a eliberat aceste permise pe 22 martie. Contractul lui Odibe cu clubul are numărul 544 și a fost făcut în aceeași zi (22 martie) când a venit permisul de muncă de la Inspectoratul pentru Imigrări. Contractul de muncă al lui Milevski a fost făcut pe 30 martie și are numărul 545. Contractul de muncă al lui Niasse a fost făcut pe 30 martie și are numărul 546.
Cu toate acestea, ei jucaseră pentru Concordia Chiajna, până la întocmirea contractelor, în patru meciuri de Liga 1 și în turul semifinalei de Cupa Ligii! Gino Iorgulescu și LPF trebuie să explice, în acest moment, în baza căror documente au fost înregistrați acești fotbaliști și cum li s-a permis să joace în aceste meciuri, dacă ei nu aveau nici permis de muncă pe teritoriul României, nici contracte cu Concordia. Dacă legislația sportivă e destul de blândă și chiar ambiguă cu cei care folosesc fotbaliști ilegal, FRF și LPF trebuie să se supună legilor țării, care nu permit munca la negru, fără acte.
Cei trei jucători extracomunitari au intrat în legalitate la următoarele date, după cum urmează:
> Odibe Michael Chukwunwike – permisul de muncă: 22 martie, – contractul cu Concordia: 22 martie;
> Milevski Artem – permisul de muncă: 22 martie, – contractul cu Concordia: 30 martie;
> Niasse Baye Ibrhima – permis de muncă: 22 martie, – contract cu Concordia: 30 martie.
Meciurile în care Odibe, Niasse și Milevski au jucat ilegal pentru Concordia în finalul sezonului trecut sunt următoarele:
CAMPIONAT
Concordia – Voluntari 1-2 Etapa 26 sezon regulat; Data: 28 februarie > Odibe – a jucat tot meciul, > Milevski – a jucat tot meciul și marcat din penalty > Niasse – nu a fost prezent pe foaia de joc.
Concordia – ACS Poli Timișoara 0-0 Etapa 1 play-out; Data 7 martie > Odibe – a jucat tot meciul, > Milevski – a jucat tot meciul, > Niasse – a jucat 82 de minute.
Concordia – CSU Craiova 1-0 Etapa 2 play-out; Data 14 martie > Odibe – tot meciul, > Niasse – a fost titular și a fost eliminat în minutul 63, > Milevski – a jucat 68 de minute.
FC Botoșani – Concordia 0-3 Etapa 3 play-out; Data 19 martie > Odibe – a jucat tot meciul, > Milevski – a jucat 89 de minute și a marcat două goluri. > Niasse – nu a jucat, fiind suspendat.
CUPA LIGII
Concordia – Dinamo 3-0 Semifinale – tur; Data 10 martie > Odibe – a jucat tot meciul, > Niasse – a jucat tot meciul, > Milesvki – a jucat 65 de minute, interval în care a deschis scorul.
„Acum aflu despre acest lucru. Orice legitimare trece pe la Ligă. Așteptăm să vedem care va fi poziția lor. Sunt uimit de ce aud. Din păcate, noi nu avem pârghii pentru a verifica situațiile de acest gen care se pretrec în Liga 1″ Răzvan Burleanu, președintele FRF
Cristian Tănase: „Toată lumea procedează așa în Liga 1. Verificați și la alte cluburi, la Steaua, la Dinamo”
Discuția cu Cristian Tănase, președintele Concordiei Chiajna, a fost purtată duminică după-amiază. După un prim dialog, oficialul a sunat înapoi, semn că subiectul este unul care generează frământări.
ProSport: Domnule Tănase, pe ce bază au jucat la Concordia fotbaliștii Milevski, Niasse și Obide între 28 februarie și 19 martie? Cristian Tănase: Cum adică, pe ce bază? Au fost legitimați la LPF. Am depus documentele pentru permisele lor de muncă și Liga i-a legitimat, normal. Cred că știu și de unde v-a venit informația. Sunt două persoane care au fost excluse din Adunarea Generală. E un băiat care voia să fie președinte aici.
Domnule Tănase, jucătorii nu aveau permis de muncă. Aveam toate documentele de muncă și am primit un bonuleț. Cu el am mers la Ligă și am obținut legitimarea. Nimic neregulamentar. Toată lumea procedează așa în Liga 1. Verificați și la alte cluburi, la Steaua, la Dinamo.
Și dacă Inspectoratul General pentru Imigrări nu le dădea permisul de muncă? Nu avea cum. Altfel nu ne primea actele la dosar. Din moment ce ne-au acceptat actele, nu era nicio problemă.
Jucătorii aveau contracte cu Concordia Chiajna în perioada respectivă? Cum să nu!
Când au fost semnate? În februarie, cred.
După cum se poate vedea, contractul de muncă al lui Milevski este făcut în 30.03.2016 și nu în februarie, cum spune Tănase
Avem actele care arată că Obide a semnat contractul pe 22 martie, iar Milevski și Niasse pe 30 martie. Nu cred, contractele de muncă au fost semnate în februarie. Jucătorii au avut drept de joc dat de către Ligă.
Contractul de muncă al lui Niasse Baye Ibrhima datează din 30 martie 2016. La acea dată, fotbalistul jucase deja patru meciuri oficiale pentru Concordia
Contractul de muncă al lui Odibe Michael Chukwunwike a fost făcut pe 23 martie 2016, după cinci meciuri jucate de nigerian pentru Concordia în Liga 1 și Cupa Ligii
În baza căror acte? V-am spus, în baza bonului dat de inspectorat și a contractelor. Vreau, însă, să vă întreb un lucru. De ce tipul respectiv nu a considerat lucrurile astea grave la momentul respectiv? Dacă știa că e ilegal, de ce nu a spus? Era manager TMS (n.r. – Transfer Matching System, sistem computerizat de înregistrare a jucătorilor). El s-a ocupat de înregistrarea jucătorilor.
Există un război intern la Chiajna? Nu există niciun război. Omul a vrut să fie președintele clubului.
Asta nu exclude realitatea că respectivele contracte sunt semnate după jucarea a cinci meciuri! Poate a făcut omul o greșeală. Neștiind cum se lucrează, a făcut o greșeală. A făcut o greșeală în acte, a luat alte acte.
Aveți contracte duble la Chiajna? Vă rog, nu insinuați lucruri. Nu există contracte duble la club. Totul e legal.
Nu am insinuat nimic, dumneavoastră ați spus că a luat alte acte. O să văd mâine, când merg la birou. Am un dosar cu fiecare jucător. Discutăm atunci.
Răzvan Pelmuș: „Domnul Tănase a dat asigurări că rezolvă dânsul problema”
Răzvan Pelmuș spune că i-a avertizat pe toți șefii clubului Concordia că se încalcă legile, dar aceștia i-au răspuns că știu cum să „rezolve” problema la LPF
Am luat legătura și cu „tipul” indicat de Cristian Tănase ca fiind aspirant la funcția de președinte al Concordiei Chiajna. Răzvan Pelmuș, fiul generalului Pandelea Pelmuș (fost secretar de stat în Ministerul de Interne, acum secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe), a făcut parte din Consiliul de Administrație la Concordia Chiajna și, printre altele se ocupa de introducerea transferurilor în Transfer Matching System. „Eram singurul din club care știa să opereze în TMS, de aceea mă ocupam eu”, spune tânărul de 34 de ani.
Răzvan Pelmuș a confirmat, pentru ProSport, că informațiile sunt reale. Mai mult decât atât, a dezvăluit că Tănase a presat pentru ca jucătorii să fie folosiți, în ciuda avertismentelor mai multor angajați că se încalcă legile, afirmând că „rezolv eu la Ligă”! „Îmi aduc aminte de problemă… Da, e adevărat. Țin minte că i-am și spus domnului Tănase să nu facă această prostie, am fost vreo patru oameni din club care l-am avertizat”, ne-a declarat Pelmuș.
„E caz penal acolo, cu fals în acte, cu antedatări și postdatări de contracte”
În toată afacerea este implicat, conform fostului oficial al Concordiei, și Dumitru Mihalache, fostul șef al Departamentului Competiții al FRF pe vremea lui Mircea Sandu, acum angajat la Chiajna. „Domnul Mihalache ne-a răspuns să depunem dosarul la Oficiul pentru Imigrări, că habar n-avem ce vorbim, că se poate și așa și că se descurcă dânsul! Acum e problema domnului Tănase. Din ce știu, e și un caz penal acolo, pentru că e fals în acte, cu antedatări și postdatări de contracte, astfel încât să obțină niște avantaje”, a acuzat Pelmuș.
Acesta spune că primarul Mircea Minea, din Chiajna, a știut despre aceste fapte: „L-am informat și pe domnul primar, care mi-a răspuns că, dacă jucătorii nu sunt buni de joc, să-i urcăm pe avion, să-i trimitem acasă. Domnul Tănase a dat asigurări că rezolvă dânsul problema”.
Justin Ștefan spune că în Liga 1 străinii joacă fără permis de muncă: „Clubul vine cu un bonuleț care dovedește că a depus actele și Liga îl legitimează”
Justin Ștefan consideră că e mai important ca echipele să beneficieze imediat de jucători decât ca aceștia să aibă acte legale. Fără permis de muncă și fără contract, muncitorilor nu li se pot face, printre altele, nici asigurări pentru accidente de muncă
ProSport l-a contactat și pe Justin Ștefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal, pentru a afla cum s-a putut ca niște cetățeni extracomunitari, fără permis de muncă și fără contracte încheiate, să joace în Liga 1 și în Cupa Ligii. Discuția s-a purtat pe aceleași coordonate ca și în cazul lui Cristian Tănase. Primul dialog a fost urmat de un telefon din partea oficialului LPF. „Nu prea aveau cum să joace dacă nu aveau contracte de muncă. Clubul depune actele pentru permisul de muncă și revine cu un bonuleț care dovedește că a depus actele. Atunci, Liga legitimează jucătorul”, a spus inițial oficialul LPF. Dialogul a continuat:
ProSport: Jucătorul e legitimat pe baza unui bonuleț de înregistrare a dosarului? Justin Ștefan: Da.
Și dacă fotbalistul nu primește acordul pentru a fi angajat? E posibil să fie respins. Corect, dar asta înseamnă că altfel fotbalistul ar fi în imposibilitatea de a juca. Nu poți să joci dacă iei permisul peste o lună și tu ai meci peste două săptămâni.
Dar astea sunt legile țării. De ce mai sunt legi? În vară, perioada de transferări se închide în septembrie, e timp să schimbi lotul. În iarnă e altfel. E o chestie ciudată, dar e mult de discutat aici.
Actele arată că fotbaliștii au semnate contracte pe 22, respectiv, 30 martie. Cum au putut juca fără contracte? Eu zic că nu aveau cum să joace fără contract. O să te pun în contact cu cineva de la Departamentul de Competiții, să verifice datele.
„Contractele nu aveau cum să fie semnate în martie”. Și totuși, permisele de muncă și contractele sunt datate 22 și 30 martie!
După câteva minute, Justin Ștefan a revenit cu un apel. „Am vorbit cu cineva de la Departamentul Competiții. Dacă aveau bon de la autoritatea competentă, fotbaliștii erau legitimați. Contractele nu aveau cum să fie semnate în martie, nu poți să iei permisul de muncă dacă nu ai toate actele necesare. Inclusiv contractul”.
ProSport: Nu poți să semnezi un contract dacă nu ai permis de muncă în România. Justin Ștefan: Ba da.
E absurd. Cum să semnezi contractul, dacă nu ai drept de muncă? Ca să-ți dea permis, trebuie să ai contract semnat.
Permisul de muncă al lui Milevski e datat 22 martie. Contractul, așa cum se poate vedea mai sus, e făcut pe 30 martie
Permisul de muncă al lui Niasse este eliberat pe 22 martie. Contractul este datat 30 martie
Odibe a primit de la Inspectoratul pentru Imigrări permisul de muncă pe 22 martie. În aceeași zi i s-a întocmit și contractul
ProSport a verificat actele necesare pe care un angajator trebuie să le depună pentru a obține avizul de angajare. Conform Ordonanței de Guvern cu numărul 25 din 26 august 2014, contractul de muncă nu figurează ca și condiției de obținere a avizului:
„ART. 5
(1) În vederea obținerii avizului de angajare, angajatorul depune la Inspectoratul General pentru Imigrări o cerere însoțită de:
a) copia documentului de trecere a frontierei, valabil, al străinului pe care intenționează să îl încadreze în muncă și, după caz, copia permisului de ședere temporară în România al acestuia;
b) două fotografii tip 3/4 ale străinului;
c) declarația pe propria răspundere a străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă și că are cunoștințe minime de limba română;
d) fișa postului pentru locul de muncă vacant;
e) documentele care fac dovada îndeplinirii condițiilor generale prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a)-c);
f) documentele care fac dovada îndeplinirii condițiilor speciale prevăzute de prezenta ordonanță în funcție de tipul de lucrător”.
În plus, Articolul 36 din Codul Muncii e cât se poate de clar:
„Art. 36 Cetățenii străini și apatrizii pot fi angajați prin contract individual de muncă în baza autorizației de muncă sau a permisului de ședere în scop de muncă, eliberată/eliberat potrivit legii”.
Legitimarea unor străini fără permis de muncă și fără contracte: practică generalizată în Liga 1?
Consecințele acestor fapte sunt greu de calculat în acest moment tocmai din cauza naturii și a proporției fraudei, dar și a instituțiilor care s-au implicat în eludarea legilor. Reporterilor ProSport li s-a spus, pe parcursul discuțiilor cu cei direct responsabili de această poveste, că ar fi vorba de o practică generalizată în Liga 1! Cluburile ar legitima în mod curent la LPF fotbaliștii extracomunitari fără ca aceștia să aibă permis de muncă și fără contracte, documente care s-ar parafa ulterior.
În plan legal, pentru că au folosit și, respectiv, înlesnit folosirea unor cetățeni extracomunitari fără drept de muncă, oficialii Concordiei Chiajna și ai LPF intră sub incidența legilor României și ale UE. Inspectoratul General pentru Imigrări, care are și misiunea de a urmări aplicarea legii și sancționarea celor vinovați, e obligat să se autosesizeze.
În al doilea rând, în plan sportiv, reacția este una în cascadă. Logic, Concordia Chiajna ar trebui să piardă toate meciurile în care s-a folosit pe fals de jucătorii respectivi, ceea ce ar duce-o pe loc retrogradabil. După aceste modificări, Craiova urcă în locul Iașiului și are dreptul să joace în preliminariile Europa League! În plus, Dinamo e îndreptățită să ceară să joace în finala Cupei Ligii, pentru că toți cei trei fotbaliști fără drept de joc au fost prezenți pe teren în turul câștigat de Chiajna cu 3-0. Ba, mai mult decât atât, Milevski a și marcat unul dintre goluri în acel joc.
Reacționează statul român și FRF?
Persoanele și instituțiile care au luat parte la aceste ilegalități dau o dimensiune imposibil de calculat cazului. În mod normal, regulamentul sportiv prevede că, dacă nu se face o contestație în termen de 48 de ore, rezultatul rămâne cel stabilit pe teren. Așadar, la 4 luni după meciuri, adversarele nu ar avea cum să recupereze punctele pierdute în fața echipei care a folosit ilegal trei jucători.
„Vai de mine! Cum se poate întâmpla așa ceva? E incredibil! Nu ne rămâne decât să ne mirăm. Chestiile astea sunt hazlii, sunt apanajul unor proști sau unor neatenți. Cred că situația trebuie sancționată retroactiv pentru că are un impact asupra rezultatului final al campionatului. Este această minciună din fotbalul românesc căreia nu reușim să-i găsim antidot. După 4 luni, aflăm că un meci pe care l-am pierdut trebuie câștigat, în mod normal, cu 3-0. Liga e responsabilă și nu e singura vină! Sunt multe. Uitați-vă că președintele Ligii nu merge atunci când se numește selecționerul. Nu se poate așa ceva!”
Valeriu Iftime, finanțator FC Botoșani
Problema e că acești jucători au fost legitimați ilegal cu complicitatea și sprijinul nemijlocit al Ligii Profesioniste de Fotbal. Adversarii nu aveau de unde să știe că LPF a acoperit și validat folosirea ilegală a trei jucători. Instituția condusă de Gino Iorgulescu le-a dat acestora undă verde în lipsa documentelor obligatorii, conform legislației muncii. E greu de spus, în plan sportiv, cine poate sancționa acest for pentru ilegalitatea comisă. Primii nemulțumiți ar trebui să fie conducătorii de cluburi. Acesta este un caz descoperit de ProSport, însă în acest moment se pune întrebarea dacă nu cumva aceasta este o practică uzuală la LPF.
Liga este, ca organizație, sub jurisdicția Federației Române de Fotbal. Aceasta ar trebui acum să investigheze cazul și să verifice câte alte cazuri de fotbaliști fără permis de muncă și contract au mai fost acoperite de LPF.
E de așteptat ca și statul român să aibă un cuvânt de spus în ceea ce se profilează a fi folosirea sistematică a unor străini fără acte legale de muncă pe teritoriul țării.
În mod direct, prin pierderea de către Concordia a partidelor respective, clasamentul play-out-ului ar trebui să arate astfel:
1. CSU Craiova 14 8 2 4 22-16 42 p.
2. FC Botoșani 14 8 4 2 32-16 41 p.
3. CSMS Iași 14 5 5 4 17-15 39 p.
4. CFR Cluj 14 6 4 4 25-13 36 p.
5. Voluntari 14 5 2 7 19-20 29 p.
6. Concordia 14 5 4 5 15-13 28 p.
7. ACS Timișoara 14 2 4 8 17-36 22 p.
8. Petrolul Ploiești 14 4 2 8 9-18 18 p.
Asta înseamnă că barajul de retrogradare/promovare trebuia disputat între UTA Bătrâna Doamnă și Concordia, și nu între UTA și Voluntari. La mijloc e și o diferență de câteva sute de mii de euro din drepturile TV.
O implicație ar exista și în Cupa Ligii. Dacă s-ar omologa scorul de 3-0 în favoarea „roș-albilor” la meciul Concordia – Dinamo, din semifinala disputată pe 10 martie, ultimul act – programat duminică, 17 iulie 2016, ar trebui să se joace între Dinamo și Steaua. La mijloc nu este doar un trofeu, dar și o diferență de peste 100.000 de euro în plus.
Ce prevăd legile României în cazul folosirii ilegale a unor muncitori extracomunitari
Legile României și ale Uniunii Europene sunt blânde cu cei care angajează străini fără permis de muncă. Din acest punct de vedere, șefii Concordiei Chiajna știau că nu au de ce să se teamă. Conform Ordonanței de Guvern 25/2014, la Art. 35 se menționează că, dacă un angajator care are încadrat în muncă un străin nu depune în cel mult 10 zile de la data începerii activității acestora copia contractului individual de muncă, va fi sancționat cu amendă de la 1.500 la 3.000 de lei.
De asemenea, conform Art. 36 din aceeași Ordonanță, primirea la muncă a până la cinci străini (Concordia a avut trei) fără drept de muncă pe teritoriul României constituie contravenție și se sancționează, conform Codului Muncii, cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (Art. 260 Alin. 1 Lit. e) din Codul Muncii).
Așadar Concordia Chiajna riscă, dacă Inspectoratul pentru Imigrări Ilfov se va sesiza vreodată asupra faptelor, o amendă cuprinsă între 31.500 și 63.000 de lei (echivalentul a 7.000 – 14.000 de euro). Ținând cont că Milevski, Odibe și Niasse au avut o contribuție importantă la salvarea de la retrogadare, amenzile sunt o nimica toată, comparativ cu beneficiile. Locul 11 primește, numai în prima tranșă din drepturile TV, circa 850.000 de euro.
Pe de altă parte, dacă la mijloc sunt și falsuri, faptele intră în altă sferă. Codul Penal menționează la Capitolul III, „Falsuri în înscrisuri. Art. 291 Uzul de fals. Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată”.
În mod clar, regulamentele sportive ale FRF și LPF nu au fost făcute pentru a sancționa cele două instituții, atunci când chiar acestea acoperă și girează în mod sistematic încălcarea legilor țării. Regulamentul Disciplinar al FRF are două articole care abordează parțial problema:
„Articolul 59 – Emiterea si folosirea documentelor
1. Persoana care, în legătură cu activitatea de fotbal, emite un document fals/ incorect sau falsifică un document autentic/original, emite un document dublu ori folosește documente incorecte/ neadevarate, false sau falsificate, pentru a obtine un avantaj de orice natura pentru sine sau pentru altul, pentru a înșela pe altul ori pentru a crea o situație mai favorabilă în cadrul raporturilor cu persoane fizice sau juridice va fi suspendată pentru 2 ani.
2. Dacă autorul este un oficial, organul jurisdicțional îl va sancționa cu interzicerea desfășurării oricăror activități legate de fotbal pentru 2 ani.
Art. 86
10.5. Echipele care prezintă în componența lor jucători care au obținut legitimarea și dreptul de joc cu încălcarea prevederilor regulamentare, fapt dovedit ca urmare a soluționării unei contestații, vor fi sancționate cu pierderea jocurilor prin forfait.
10.6. În cazul în care legitimarea sau dreptul de joc al jucătorilor în cauză au fost acordate în condiții neregulamentare de către organele competente, dar se constată că echipa în cauză a fost de bună-credință, jocurile respective se vor omologa cu rezultatele de pe teren, iar jucătorilor respectivi li se va ridica dreptul de joc până la soluționarea cauzei”.
După cum se poate vedea, nu se spune ce se întâmplă când legitimarea și dreptul de joc al fotbaliștilor au fost obținute ilegal cu bună-știință de către club, cu complicitatea LPF, dar fapta a fost descoperită după ce a expirat termenul pentru o contestație.
COMUNICATUL PUBLICAT DE LPF ÎN DATA DE 11 IULIE
Am luat act cu surprindere de o investigație derulată de www.prosport.ro, în urma căreia site-ul a ajuns la concluzia că jucătorii Artem Milevski, Ibrhima Niasse și Chukwunwike Odibe de la clubul CS Concordia Chiajna ar fi fost folosiți ilegal în jocurile din sezonul trecut. La fel de surprinși suntem și de poziția președintelui FRF, Răzvan Burleanu, care s-a declarat uimit de cele relatate în presă în contextul în care la LPF legitimările se realizează în baza regulamentului emis chiar de FRF, iar înainte de fiecare joc carnetele sunt verificate de arbitrii delegați de CCA din cadrul FRF.
Trebuie precizat de la bun început că nu Liga Profesionistă de Fotbal emite sau modifică regulamentul privind statutul și transferul jucătorilor, ci Federația Română de Fotbal. Liga Profesionistă de Fotbal se supune acestui regulament și nu se poate abate de la procedura de legitimare stabilită de FRF.
Regulamentul FRF prevede clar care sunt documentele în baza cărora se înregistrează un contract și se eliberează licența de jucător profesionist. Articolul 15.5.1 din RSTJF stabilește următoarele condiții:
„15.5.1. Contractele încheiate de cluburi cu jucătorii profesioniști se înregistrează în evidențele serviciilor de specialitate ale FRF, LPF sau AJF și produc efecte în sensul legitimării sau transferului jucătorilor la cluburile respective începând cu data înregistrării, dacă îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:
a) sunt încheiate în forma-tip, agreată de FRF (pentru contractele de muncă);
b) sunt încheiate pentru o perioadă determinată;
c) nu depășesc, după caz, perioada junioratului sau a transferului temporar;
d) cuprind clauze cu caracter financiar (salarii, indemnizații, onorarii, premii, etc.)
e) sunt editate computerizat, dactilografiate ori scrise de mână;
f) sunt înregistrate la club și poartă data încheierii;
g) sunt semnate de părți și poartă stampila clubului. Semnătura jucătorului trebuie să fie aplicată pe fiecare pagină;
h) sunt prezentate în minim două exemplare originale, dintre care unul se reține în evidența forului competent.”
Mai departe, articolul 19.9 din regulamentul FRF stabilește că:
„…b) pentru legitimarea sau transferul jucătorilor străini extracomunitari cluburile sunt obligate să prezinte forului competent – FRF/LPF/AJF – următoarele documente:
1. certificatul internațional de transfer;
2. contractul încheiat de club cu jucătorul în cauză;
3. autorizația de muncă sau dovada depunerii documentelor pentru obținerea autorizației de muncă de la Ministerul Administrației și Internelor – Oficiul Român pentru Imigrări. În cazul în care legitimarea sau transferul jucătorilor extracomunitari s-a făcut pe baza dovezii depunerii documentelor la autoritatea competentă, clubul respectiv este obligat să obțină autorizația de muncă și să o depună în copie la forul competent în maxim 6 luni de la data începerii turului sau returului campionatului, în caz contrar dreptul de joc fiind suspendat de drept pentru jucătorii în cauză;
4. dovada achitării taxei de transfer.”
Jucătorii în cauză au fost legitimați la datele de 25.02.2016 (NIASSE BAYE IBRHIMA și ARTEM MILEVSKYI) și 26.02.2016 (ODIBE MICHAEL CHUKWUNWIKE) în baza contractelor încheiate cu clubul Concordia Chiajna, cu respectarea tuturor condițiilor regulamentare arătate mai sus. LPF nu a acordat niciodată licență de jucător profesionist vreunui cetățean extracomunitar fără a respecta regulamentul FRF.
La datele la care s-au disputat partidele de fotbal indicate în articolul de presă, jucătorii Artem Milevski, Ibrhima Niasse și Chukwunwike Odibe aveau înregistrate la LPF contracte cu clubul Concordia Chiajna. Alte detalii despre contractele înregistrate la LPF nu putem să oferim, întrucât suntem operatori de date cu caracter personal.
Nu avem cunoștință de pozele prezentate în articolul de presă ca fiind pagini din contractele jucătorilor, dar se poate observa cu ușurință că acestea nu poartă viza LPF, deci n-au fost înregistrate la Liga Profesionistă.
Se vorbește prea ușor de falsuri, ilegalități, cazuri penale, iar cei care încearcă să defăimeze imaginea LPF trebuie să răspundă pentru asta.
Departamentul Juridic al Ligii Profesioniste de Fotbal
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER