Mădălin Voicu:** „Și eu m-am săturat de țiganii care fură și cerșesc, dar Ilie are o atitudine xenofobă”

Deputat în Parlamentul României, Mădălin Voicu este poate cel
mai cunoscut membru al etniei rrome. Fiul celebrului violonist și
dirijor Ion Voicu îi dă dreptate lui Ilie Năstase când acesta spune
că se teme să nu fie atacat de hoții țigani, dar califică drept
„xenofobă” ideea fostului tenismen, de a-i trimite pe etnicii rromi
în Harghita.

Domnule Voicu, Ilie Năstase spune că este deranjat
zilnic de sutele de rromi care trăiesc în
străinătate…
Și eu îi dau dreptate lui Ilie! Sunt pus în aceeași situație, mă
lovesc zilnic de tot felul de hoarde care mă agasează la orice pas.
E o realitate dură! M-am săturat să merg în Europa și să găsesc tot
felul de anunțuri sau afișe cu mesaje scrise în română, de genul
„Nu furați!” sau „Atenție la țigani!”. Nu e corect și are de
suferit o țară
întreagă.

„E
dureros să fii atacat de țigani agresivi”

Pot fi catalogate părerile lui Ilie Năstase ca fiind
rasiste?
Nicidecum! Cine îndreaptă rasismul către Ilie Năstase face o gravă
greșeală. El trăiește în străinătate și e dureros să fii atacat de
țigani agresivi, care n-au știut să facă nimic, decât să întindă
mâna la cerșit.

Dânsul le-a dat dreptate francezilor în decizia acestora
de a-i expulza pe rromi din Franța…
Eu nu sunt de acord cu hotărârea lui Sarkozy. Părerea mea e că,
dacă țiganii au comis infracțiuni în străinătate, să fie judecați
acolo, nu trimiși la mine în țară.

Dar despre părerea lui Ilie Năstase de a deporta toți
rromii în Harghita, cum au făcut rușii în Basarabia, ce
credeți?
Atitudinea aceasta poate fi catalogată drept xenofobă, tocmai de
aceea nu sunt de acord cu regulile lui Sarkozy. Sunt atitudini
rasiste. Justiția din țara respectivă trebuie să-și facă datoria.
Ilie a ridicat o problemă foarte importantă, iar eu îl susțin din
toate punctele de vedere.

Asistăm, de fapt, la
„marea migrație a țiganilor”

Există însă, în toată această polemică, și păreri ale unor
specialiști care prevăd o evoluție neașteptată a situației. Într-un
interviu acordat cotidianului Adevărul, istoricul Viorel Achim
spune că „marea migrație a țiganilor abia începe”.

Achim mai adaugă că acest tip de translație, de la Est către
Vest, începută în urmă cu multe secole, a fost înghețată timp de
cinci decenii de conjunctura istorică a „Cortinei de Fier” și a
reînceput imediat cum condițiile au permis.

Plecați din India, unde reprezentau, spune istoricul Neagu
Djuvara, cea mai de jos pătură a societății, „paria”, rromii au
rătăcit prin Imperiul Persan, Imperiul Otoman și, în final, acum
600 de ani, s-au așezat în Bulgaria și Țările Române, după ce din
toate celelalte zone fuseseră alungați. Viorel Achim subliniază că
această situație a fost posibilă și pentru că România rămâne un
spațiu tolerant cu minoritățile etnice.

„Începutul unui proces migrator”

A doua migrație a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului XX, destinația fiind Europa de Vest și America.
Acum, spune istoricul Achim în Adevărul, „asistăm la începutul unui
proces migrator (…). Probabil că, peste ani, se va vorbi de a
treia mare migrație europeană a țiganilor, petrecută în ultimul
deceniu al secolului XX și primele decenii ale secolului
XXI”.

Sportivi celebri de etnie rromă
Indiferent de declarațiile, propunerile sau acțiunile unor
persoane, de-a lungul timpului România a fost reprezentată cu
cinste de numeroși sportivi de etnie rromă. Despre Ilie Dumitrescu,
Marius Lăcătuș, Mircea Lucescu, Necula „Rică” Răducanu, Bănel
Nicoliță (în fotbal), frații Dorel (foto) și Marian Simion (la
box), dar și despre alții s-a spus, în diferite ocazii, că aparțin
acestei etnii. Unii au recunoscut, alții au negat, dar dincolo de
toate rămâne valoarea lor recunoscută la nivel mondial. Nu numai în
sport există astfel de exemple. Despre celebrul profesor Nae
Ionescu, eminent filosof și jurnalist, adulat în perioada
interbelică de generații întregi, destui contemporani susțineau că
era țigan.