Mesaj pentru steliști și dinamoviști! Zenga:** „Basta!”
Înaintea umilinței de la Belgrad, Steaua și Dinamo versus
antrenorii italieni și chiar împotriva propriilor fani era cel mai
actual subiect din fotbalul românesc. În privința războiului cu
fanii nu sunt prea multe de comentat, totul fiind pe cât de inutil
pe atât de imposibil de stabilit un învingător, pentru că e clar că
toată lumea pierde. Tema tehnicienilor veniți din Italia poate și
trebuie să fie dezbătută.
Walter Zenga e un antrenor italian la modă în Serie A. Victoria
din etapa trecută pe care Palermo a obținut-o împotriva
Juventusului a atras foarte multe laude pentru cel care nu ezită să
spună la fiecare discuție că „sunt jumătate român”. E italian din
naștere, e antrenor, a lucrat la Steaua și la Dinamo și a plecat
după discuții în contradictoriu cu Becali și acționarii
dinamoviști. Are detașarea celui care a ajuns unde vrea, dar în
româna lui simpatică știe să zică: „Nu uit mai de unde am
plecat”.
Întrebarea aceea cu sunteți la curent cu realitatea din
fotbalul românesc e de încălzire, pentru că știu că
sunteți…
Văd aproape toate meciurile dintr-o etapă. Am instalate pe
satelit toate programele din România, plus că intru frecvent pe
site-urile de specialitate.
Serbia – România 5-0. Ați antrenat cele mai
reprezentative echipe din campionatele celor două țări. Asta e
diferența dintre fotbalul românesc și cel sârb?
E un rezultat teribil. Am urmărit și eu meciul, deși era la
concurență cu Irlanda – Italia. Răzvan e un antrenor tânăr și
capabil. Cred că va găsi resurse să meargă mai departe și să
reconstruiască o echipă națională. E clar că e un moment delicat
prin care au trecut și sârbii, și alte echipe naționale. Important
e ce se întâmplă de acum înainte. Trebuie analizat cu multă atenție
și mers mai departe. Acuzele și lamentările nu aduc nimic bun.
Mentalitatea fotbaliștilor români e o temă care revine
ciclic după fiecare eșec. Îi cunoașteți bine. E mai degrabă asta
sau carențele de instruire?
Sunt combinate. La nivelul ăsta e greu să vorbești de carențe,
dar e evident că fotbaliștii români vin la echipele de seniori cu
lacune foarte mari.
Steaua și
Dinamo au greșit că
i-au dat afară
Vrem să vorbim cu dumneavoastră în calitate de tehnician
italian care a pregătit Steaua și Dinamo, echipe care de curând
și-au alungat italienii.
Cred că au greșit. Și cei de la Steaua, și cei de la Dinamo.
Atât Bergodi, cât și Bonetti puteau și meritau să antreneze în
continuare în România. Au cunoștințe care le permiteau să ajute
mult fotbalul din România. Din păcate, nu au fost lăsați. Nu vreau
să fiu înțeles greșit. Pentru mine nu există antrenori români ori
italieni. Nu fac distincția asta. Sunt antrenori pasionați, tineri,
capabili ori cu alte calități sau defecte. Eu așa îi privesc. Din
păcate, în fruntea Școlii de Antrenori din România este un om care
îi împarte pe tehnicieni în români și străini. Și ca el mai sunt
oameni cu funcții de răspundere.
Vă referiți la Mircea Rădulescu.
La el mă refer. I-am urmărit luările de poziție din ultimul timp
și parcă e reprezentantul conducătorilor nu al antrenorilor. Dar e
numai una din probleme. Cred că în România concurența dintre
tehnicieni depășește o limită. E multă invidie și răutate.
Credeți că vor mai veni italieni în România?
Nu știu. E greu de spus, dar trebuie punctat faptul că
antrenorii din această țară, iar eu sunt unul dintre ei, deși mă
consider la fel de bine român, trebuie subliniat ziceam că am
reușit lucruri extraordinare în fotbalul românesc. Calificarea mea
cu Valencia, Dario acum la Dinamo cu Liberec… Fiți siguri că și
Cristiano era capabil să aducă mult mai multe la Steaua.
Patronii
sunt peste tot la fel
Ați lucrat și cu Borcea, și cu Becali. E chiar atât de
greu?
E diferit. Vreau să subliniez înainte de a răspunde la întrebare
că am o relație decentă cu Gigi și una foarte bună cu Cristi. Ne
auzim la telefon, vorbim destul de frecvent…
Asta în ciuda faptului că nu v‑ați despărțit cu niciunul
la final de contract.
Asta nu e doar în România. Patronii sunt la fel peste tot și
antrenorii depind oriunde numai și numai de rezultate. Că discutăm
de atitudine, de stil, de discurs în relația antrenor-patron e altă
problemă… Din Patagonia până în Anglia, e clar că numai
rezultatele te țin pe bancă.
Revenind la colaborarea între ghilimele cu cei
doi…
Dar de ce cu ghilimele. La Steaua era simplu. Îl aveam pe MM,
care era ca o pernă între mine și jucători și Becali. El rezolva
tot și noi aveam liniște. Exemplul clasic e cel cu Ciocoiu. I-am
zis „MM, îl bag cu Beșiktaș”… „Aoleu, înnebunește ăla. Văd eu cum
îi zic”. A înnebunit „ăla” 10 minute că după 10 minute dăduse
Cristi gol și era cel mai bun și eu cel mai inspirat.
Am rămas
prieten cu
Borcea
Deci contact direct cu Becali, să vină la vestiar, să vă
facă echipa, nu ați avut…
Eu sunt oricum genul de antrenor care vorbesc mult cu
președinții, cu patronii. Mi se pare normal să le spun ce am de
gând, cu cine joc, de ce… Sunt totuși banii lor, e afacerea lor
și interesul pe care îl manifestă e mai mult decât justificat. Nu
trebuie să cădem în extrema cealaltă. E vorba de respect reciproc
în primul rând, categoric, dar și de o relație angajator-angajat.
Dacă el consideră că greșești, te dă afară și gata. Diferența e că
în Italia legile sunt clare și dacă te dă afară te plătește. E
dreptul lui să te concedieze și dreptul tău contractual să fii
plătit.
Cu Borcea?
La Dinamo nu era doar Borcea… Era și Badea, și Bușcă, și mai
știu eu cine… Era mai ales și Dinu. A fost o experiență
interesantă. Nu au avut răbdare și nici eu timp. Am plecat prieten
cu ei de acolo. Îmi amintesc că în noaptea când am decis împreună
să nu mai stau, după un Steaua – Dinamo, am discutat o grămadă.
După două ore în care am spus eu lucrurilor pe nume, Borcea m-a
întrebat: „Păi atunci de ce nu rămâi tu?”. El care probabil la
începutul discuției se gândea că ar fi cel mai bine să plec.
Bergodi și Bonetti sunt supărați. Vor bani, vorbesc de
UEFA, de memorii… Dumneavoastră aveți amintiri ce par mai degrabă
plăcute.
Ei sunt supărați, și până la urmă își cer drepturile. Eu am o
anumită detașare. Sunt într-un moment bun al carierei, dar am
plătit și eu ca să fiu așa. Am plătit cu concedieri, cu performanțe
furate, cu zile de tristețe și nopți nedormite. Oricum fotbalul
românesc mi-a dat mult din ce sunt acum.
Eu și cu Meme la Dinamo? Ce tare ar fi
asta
Suporterii le scandează lor numele, sunt de partea lor
în disputa cu patronii.
Nu e normal deloc. Felul cum se înjură, amenințările,
contestările. O spune unul care a avut de suferit în relația cu
patronii, dar e prea urât unde s-a ajuns. Nu mai e fotbal, nu mai e
sport. Cred că îmi pot permite să am un mesaj pentru steliști și
dinamoviști… Basta! Încurajați-vă echipa, ignorați-i pe patroni
dacă vreți, dar veniți la stadion cu familiile pentru frumusețea
fotbalului. Veniți din pasiune, nu din ură!
Clasica întrebare, cred că v-o adresez la fiecare
interviu… V‑ați mai întoarce să lucrați aici?
(râde) Doar cu MM lângă mine. E cel mai bun manager din România și
are nivel internațional.
Eventual la Dinamo, nu? O tripletă
Borcea-MM-Zenga…
Asta chiar ar fi ultima sau cum ziceți voi, ar fi cel mai
tare.
E trist că s-a ajuns la aceste războaie între fani și
conducerile echipelor!
Walter Zenga, antrenor Palermo
72 de prezențe
are Walter Zenga ca antrenor în Liga I cu Național, Steaua sau
Dinamo. A reușit 34 de victorii și 17 remize, pierzând de 21 de
ori
20 de meciuri în
Cupa UEFA a adunat Zenga ca antrenor al celor trei echipe din
România, cu care a obținut 8 victorii, 3 remize și 9 eșecuri
1 este locul pe
care îl ocupa Valencia în clasamentul IFFHS în momentul în care a
fost eliminată de Steaua lui Zenga în februarie 2005 din Cupa
UEFA