„Mi-e frică de Mafie”**
Mama micului Becali spune că se teme pentru viața ei și
a copilului său, fiindcă a văzut fața criminalului.
Încă marcată de tragedia prin care a trecut, Mirela trăiește
acum cu gândul la fostul ei soț și cu speranța că micul Becali va
putea să ajungă fotbalist, vis pe care tatăl lui nu și l-a putut
îndeplini.
Din ce trăiți acum?
Din nimic. Mai mâncăm prin vecini, din mila altora. Când punem
masa, eu pun mereu un tacâm și pentru Petru, tot sper zilnic că
poate apare…
Nu ați agonisit nimic în Italia?
Ba da, vreo 2.000 de euro la început, din care am făcut casa asta,
atât. Iar când Petru a murit, mai adunasem încă 1.000 de euro.
Banii i-am cheltuit ca să-l îngrop. Practic, a adunat bani ca să
aibă pentru înmormântarea lui…
Copilul știe ceva?
Becali nu realizează că tatăl lui nu mai este, știe că e în Italia,
așteaptă jucării…
De ce ați plecat de la Napoli?
Pentru că cei arestați pentru împușcarea soțului meu au fost
eliberați de carabinieri. Iar eu i-am văzut fața celui care a tras,
l-aș recunoaște și acum. Iar Mafia are o regulă. Niciun martor nu
trebuie să rămână în viață! Am venit aici, acasă, deși nu am din ce
trăi. Iar noaptea am coșmaruri, că ne găsește Mafia și aici.
Petru iubea fotbalul?
Da, era viața lui. Visa și acolo, la Napoli, să joace. Chiar era în
discuții cu o echipă, să-l cumpere, voia să se lase de acordeon…
dar n-a mai apucat… (plânge) Acum, doar ăsta micu’, Becali, mai
poate să-i îndeplinească visul…
Ai fost de acord să-l boteze așa?
Da, era dorința lui Petru, îl venera pe Gigi Becali… Iar eu sunt
mândră că-i poartă numele, este un om bun și
credincios.
Nu l-ai cunoscut?
Nu. Am fost într-o zi la el la palat, nu ca să cer bani, doar așa,
ca să-l vadă pe copilul care-i poartă numele, dar nu am putut să
intru…
Nu-ți iei alt bărbat?
Nu, nu-mi trebuie. Petru era viața mea, Becali ăsta micu’ nu are
nevoie de alt tată… Ne gândim la el mereu, ca și cum mâine s-ar
putea întoarce… S-a rupt o parte din mine. Acum o să-l cresc cum
pot pe Becali și poate se face el fotbalist, era visul lui
Petru…