Fată, nu reziști în fotbal dacă ai naturelul simțitor. Io barem nu pot să mă stăpânesc, mă impresionez din orice. Când s-a dus Stoichiță în vestiar, după meciul cu Astra, și le-a zis băieților: „Vă las pe 2 și plec cu fruntea sus!”, am plâns. Toată lumea știe că-l alungă Gigi din vară. S-a exprimat finuț: „A fost o iluzie că Stoichiță e mare antrenor”. La cuvântul ăsta, „iluzie”, iar am lăcrimat. Înaintea derby-ului cu Pandurii, între cei doi avusese loc acest dialog de inițiați:
Nea Lippi: Zi, vrei să‑mi zici ceva? Nea Gigi: Ce, nu mai pot să întreb?! Nea Lippi: OK, Gigi, dacă tu ai să-mi zici ceva, spune-mi! Nea Gigi: Bănel, joci cu Bănel? Nea Lippi: Da. Nea Gigi: Să fii sănătos atunci… Va mai Luce Steaua poate când o veni nea Mircea! Care întâi a zis c-ar veni. Pe urmă s-a răzgândit și-a amânat-o: „Într-o altă viață”. Știrea e că antrenorul lui Șahtior a trecut la budism. (Firește, pe un contract-beton și o primă de instalare). Crede în reîncarnare. A descoperit și cele patru adevăruri nobile: 1. Steaua e (în) suferință. 2. Cauza suferinței e Gigi. 3. Dispare cauza, dispar înjurăturile, se întorc suporterii și se iluminează ca la nocturnă. 4. Mai departe: ura și în Cupa Nirvana. Dialogul de mai sus, altfel s-ar purta: Nea Mircea: Zi, mai e ceva? Nea Gigi: Nimic, ți-am dat tot. Ce, nu mai pot intra pe Ghencea?! Nea Mircea: OK, cu bilet poți. Nea Gigi: Bănel, joci cu Bănel? Nea Mircea: Da. Numai cu Bănei. Nea Gigi: Rămâi sănătos atunci…
Avem o singură problemă: dacă Mircea Lucescu nu se reîncarnează, ca Dalai Lama, în el însuși? Dacă se reîncarnează într-un portofel sau – Doamne, păzește! – în Cornel Dinu?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER