Mircea Sandu despre condamnarea lui Iancu: „De răul cuiva nu trebuie să se bucure nimeni”
Fostul președinte al FRF, Mircea Sandu, a declarat, marți, agenției MEDIAFAX, că nu se poate bucura de răul cuiva, după ce Marian Iancu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, marți, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cunoscut ca „RAFO”.
„De răul cuiva nu trebuie să se bucure nimeni. Că a greșit sau nu a greșit, e doar problema lui și a justiției. Nu poți să te bucuri când oamenii intră acolo. Pentru mine nu e nicio bucurie, ce a fost între noi a fost”, a declarat Sandu.
În mai 2012, Marian Iancu, care a fost președinte al Consiliului de Administrație la Poli Timișoara, devenită ulterior FC Timișoara, între 2005-2012, a fost declarat, în cadrul Adunării Generale a FRF, persona non-grata în fotbalul românesc pentru declarațiile făcute la adresa mai multor conducători din fotbal. Iancu a fost declarat atunci persona non-grata pentru declarațiile făcute la adresa finanțatorului FC Vaslui, Adrian Porumboiu, a directorului sistemului național de licențiere, Viorel Duru, și a altor persoane din fotbal.
FC Timișoara a terminat sezonul 2010/2011 pe locul doi, după campioana Oțelul Galați, însă gruparea bănățeană a fost retrogradată în Liga a II-a din cauza faptului că FRF nu i-a acordat licența pentru sezonul viitor. Această decizie a dus la un conflict între Marian Iancu și Sandu, primul acuzându-l pe fostul șeful FRF că se află în spatele deciziei care a dus la retrogradarea echipei sale.
Omul de afaceri Marian Iancu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, marți, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cunoscut ca „RAFO”, după un proces care a durat opt ani.
Curtea de Apel București (CAB) a mărit astfel cu doi ani pedeapsa primită de Iancu, în urma judecării cauzei la Tribunalul București.
Fratele omului de afaceri, Octavian Iancu, a primit de asemenea o pedeapsă mai mare, de la 9 la 10 ani. Și Constantin Mărgărit, condamnat de tribunal la 9 ani, va face tot 10 ani de detenție.
Gheorghiță Iancu și Marius Turică au rămas cu pedeapsele de 7 ani date de tribunal. Și Silviu Neacșu a rămas cu pedeapsa inițială, de 3 ani de închisoare cu suspendare.
În schimb, pedeapsa lui Alex Martin (Akaroglu Cuneyt) și a lui Elenkalan Hayrettin au crescut, cu doi ani, la 9 ani de închisoare.
Ultimul inculpat din dosar, Basaran Kadri Mazhar, a fost condamnat definitiv de CAB, în martie, la 5 ani de închisoare cu executare, după ce Tribunalul București îi dăduse 9 ani.
În 28 noiembrie 2011, Marian Iancu, pe atunci patronul al clubului de fotbal Poli Timișoara, a fost condamnat de Tribunalul București la zece ani de detenție în dosarul Rafo, în timp ce fratele său, Octavian Iancu, și Constantin Mărgărit au primite câte nouă ani. Decizia Tribunalului a fost constestată la Curtea de Apel București.
Tribunalul București a arătat, în motivarea deciziei de condamnare a lui Iancu, faptul că acesta este vinovat de faptele reținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și că o serie de vicii grave de formă, precum și atitudinea omului de afaceri față de complicii săi au dus la „dejucarea” planurilor ilegale ale acestuia.
„Inculpatul Marian Alexandru Iancu este cel care, fără a deține calitatea de asociat sau administrator al societății VGB Impex, dar conducând în fapt această societate comercială, beneficiind în acest sens de colaborarea inculpaților Octavian Iancu, Constantin Mărgărit și apoi Mazhar Kadri Basaran, care au deținut pe rând calitatea de asociat și/sau administrator al acestei societăți comerciale, a pus la punct și, apoi, în aplicare, ampla strategie de acțiune având ca scop crearea unei anumite aparențe, contrare realității, sub aspectul provenienței unei cantități impresionante de uleiuri minerale intrate în gestiunea VGB Impex, cu consecința deducerii din veniturile obținute de VGB Impex, a cheltuielilor pretins efectuate cu achiziționarea acestei cantități de uleirui minerale, ajungându-se la diminuarea sumelor datorate bugetului statului cu titlu de taxă pe valoare adăugată și impozit pe profit”, a notat judecătoarea Anca Saru, cea care a decis condamnarea lui Iancu.
Trimiși în judecată în 2006, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Octavian Iancu, Gheorghiță Iancu, Marius Turică, Silviu Neacșu, Akaroglu Cuneyt, Elenkalan Hayrettin și Basaran Kadri Mazhar au fost judecați pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și spălare de bani.
Acuzațiile în acest dosar au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Ministerul Finanțelor Publice. Potrivit acestui act, Kadri Mazhar Basaran, Mărgărit Constantin și Octavian Iancu (administratori la firmei VGB Impex SRL, în 2000-2004), împreună cu Alexandru Marian Iancu (coordonator la nivelul acestei societăți) au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei și prin TVA nelegal dedus de 550, 3 miliarde, rezultînd un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au stabilit că Mărgărit Constantin, Octavian Iancu, Basaran Kadri Maznar, Akaroglu Cuneyit, Elenkalan Hazrettin, Alexandru Marian Iancu, Silviu Neacșu, Gheorghiță Iancu și Marius Turică au derulat activități comerciale ilicite în care ar fi fost implicate grupul de firme VGB – rafinăria Rafo – societatea Tender SA – Carom SA.
Anchetatorii au stabilit că membrii grupării constituite pentru săvârșirea de infracțiuni, al cărui scop era spălarea banilor proveniți din comiterea anumitor infracțiuni economice. Grupul alcătuit din cele nouă persoane au uzat în activitatea lui de SC VGB Impex SRL, SC Dinamic Auto SRL, SC Klass Petrol SRL, SC Best Auto SRL, SC BE-COM-BE SRL, SC Star Com Oil SRL și SC Test Petrol SRL.
Constantin Mărgărit, Octavian Iancu și Alexandru Marian Iancu au fost arestați în seara de 14 februarie 2005, ei fiind eliberați în același an, la 24 iunie, de către Curtea de Apel București, care a apreciat că cei trei pot fi cercetați de procurori în stare de libertate.