Motivarea deciziei de respingere a cererii de eliberare condiționată pentru George Copos: „A scris cinci lucrări științifice, dar nu a dovedit că a depus eforturi de îndreptare”
George Copos a scris cinci lucrări științifice în penitenciar, dar nu a dovedit că s-a străduit să se îndrepte și nici nu a demonstrat că a făcut eforturi reale pentru reinserție socială, arată instanța Judecătoriei Sectorului 5 în motivarea deciziei de respingere a cererii de liberare condiționată.
Judecătoria Sectorului 5 a respins, în 25 februarie, propunerea de eliberare condiționată a lui George Copos, trimisă instanței după ce Comisia de la Penitenciarul Rahova a stabilit că acesta întrunește condițiile pentru a fi pus în libertate, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani.
„Atât apărătorii condamnatului cât și condamnatul au susținut că dorința care l-a animat pe acesta din urmă de a scrie lucrările științifice a fost de a câștiga zile de muncă, care să fie considerate ca executate și astfel să fie mai repede liberat condiționat. Aceasta constituie o dorință firească, însă, în raport de scopul pedepsei, dovedește că petentul-condamnat nu a intenționat să-și formeze, în esență, o conduită corectă față de ordinea de drept și să depună eforturi reale pentru reinserție socială”, arată magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 în motivarea deciziei.
Faptul că pedeapsa nu și-a atins scopul este evidențiat chiar de către Copos, susține judecătorul. Astfel, în declarațiile făcute în fața instanței, la judecarea cererii de liberare condiționată, George Copos a spus că „înțelepciunea la antreprenorii români este infracțiune”.
„Condamnatul a susținut că, de-a lungul anilor, a achitat toate obligațiile fiscale pe care le-au avut societățile pe care le administrează, însă a fost condamnat tocmai pentru faptul că s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale și a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 39.461.121.820 ROL (3.946.112 lei noi, n.r.), prin ascunderea sursei impozabile”, a scris judecătorul în motivare.
Potrivit judecătorului, faptul că a respectat Regulamentul de ordine interioară al penitenciarului nu înseamnă că George Copos a depus eforturi temeinice de îndreptare, ci arată că a adoptat un comportament normal și obligatoriu, în caz contrar el riscând să fie sancționat disciplinar.
Instanța a mai arătat că, la data la care s-a stabilit că George Copos întrunește condițiile pentru a fi eliberat condiționat, acesta executase 322 de zile de închisoare. Din pedeapsă i-au mai fost scăzute zilele primite pentru că a scris lucrări științifice în timp ce era încarcerat. Potrivit legii privind executarea pedepselor, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă la elaborarea de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate.
„Ținând cont că a executat efectiv doar 322 de zile închisoare, că se afla în executarea pedepsei rezultante de patru ani închisoare în care au fost contopite trei pedepse pentru săvârșirea unor fapte penale cu consecințe grave asupra bugetului statului, consecințe care se răsfrâng și asupra calității vieții fiecărui cetățean, instanța apreciază că reeducarea condamnatului prin însușirea unui comportament care să implice respect fața de ordinea de drept nu a fost realizată la acest moment procesual”, a scris judecătorul în motivare.
Decizia Judecătoriei Sectorului 5 a fost contestată de George Copos la Tribunalul București, care va judeca în 7 aprilie cererea de eliberare condiționată, urmând să dea o decizie definitivă.
George Copos are de executat patru ani de închisoare, după ce Tribunalul București a decis să nu fie aplicat un spor de pedeapsă, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele „Loteria I” și cel privind transferurile de jucători.
În 25 august 2014, Tribunalul București l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Loteria I”. În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani și opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.
În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri „profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu și-a plătit obligațiile fiscale, el ascunzând faptul că deține 38 de spații comerciale, prin așa-zisa vânzare a acestora către Compania Națională Loteria Română.
În cel de-al doilea dintre dosarele în care a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie 2014, George Copos a fost găsit vinovat de implicarea în efectuarea de tranzacții ilegale în cazul transferurilor unor fotbaliști către cluburi din străinătate. Alături de ceilalți oameni de fotbal implicați în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu și Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
Copos mai are un dosar, cunoscut ca „Loteria II”, în care este judecat pentru manipularea pieței de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri și folosirea de informații privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane, de instrumente financiare la care aceste informații se referă. Cauza se află în judecare la Tribunalul București, următorul termen fiind stabilit în 10 aprilie.