UPDATE 11:12 Mircea Sandu nu va mai ajunge astăzi la sediul DNA. Șeful FRF a reușit să „dribleze” „convocarea” procurorilor de această dată, el fiind așteptat să vină cel mai probabil în prima zi a săptămânii viitoare.
UPDATE 9:46 După ce ieri Dumitru Dragomir a fost chemat la DNA, Mircea Sandu este astăzi așteptat la sediul Direcției Naționale Anticorupție, în jurul orei 10:00, pentru a primi materialul de învinuire în dosarul excluderii Universității Craiova.
Mircea Sandu a încercat mai multe tertipuri pentru a evita întâlnirea cu procurorii, însă oficialii Științei sunt siguri că „Nașul” nu va mai putea amâna și de această dată o vizită la sediul DNA.
Dacă procurorii DNA ar fi considerați suporteri ei ar putea fi sancționați conform legii 4/2008 pentru folosirea de materiale pirotehnice, respectiv 23 de fumigene de-a lungul a 9 ani, în care au audiat sute de persoane, au pus sub acuzare câteva zeci, fără să existe însă vreun condamnat definitiv.
Practic, rezultatul luptei anticorupție dusă în lumea fotbalului de-a lungul celor nouă ani se regăsește în numărul sentințelor definitive formulate până în prezent, adică zero. Dacă începutul a fost mai lent, lupta s-a ascuțit odată cu trecerea anilor, ajungându-se la nu mai puțin de șapte cazuri înregistrate în acest an, preelectoral. Cele mai spectaculoase fumigene, „dosarul valiza”, „dosarul transferurilor” și „dosarul Penescu” s-au consumat mediatic în 2008 și 2009, anii în care au avut loc alegerile parlamentare, respectiv prezidențiale.
1. Istoria anticorupției în fotbalul românesc își are originile undeva spre sfârșitul anului 2002, când președintele FRF, Mircea Sandu, solicita Parchetului Național Anticorupție să deschidă o anchetă prin care să verifice dacă arbitrii și observatorii de la toate eșaloanele campionatului au primit foloase necuvenite. Decizia o lua în urma unor declarații făcute de președintele LPF Dumitru Dragomir, conform cărora arbitrii ar fi fost corupți. Mircea Sandu spunea atunci că a luat decizia de a apela la PNA după ce trei sesizări făcute la Parchet și Curtea Supremă de Justiție au rămas fără niciun rezultat. Tot fără rezultat a rămas însă și solicitarea către PNA, deoarece procurorii au solicitat și documentele din care să rezulte actele de corupție pe lângă adresa întocmită de Sandu în care „se vorbea la modul general despre corupția din fotbal fără să spună nimic concret”.
2. Jumătate de an mai târziu, procurorii anticorupție i-au invitat la discuții pe Ilie Dumitrescu – antrenorul echipei FCM Bacău, portarul Florin Prunea, Cristian Borcea – directorul executiv al FC Dinamo, Mircea Sandu – președintele FRF, Dumitru Dragomir – președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, dar și pe fostul arbitru Ion Crăciunescu. Subiectul discuțiilor, evident faptele de corupție din lumea fotbalului românesc. Și acest caz s-a încheiat fără niciun rezultat.
3. După aproape trei ani, în care lupta împotriva corupției în fotbal a fost practic inexistentă la nivel de promovare, la începutul anului 2006 au început unele verificări la clubul FCM Bacău. Procurorii au declanșat o verificare privind modul de finanțare a FCM Bacău, precum și a construcției kartodromului din același oraș, în acest sens fiind audiați mai mulți angajați ai grupării moldave, printre care și Gheorghe Chivorchian. Și această acțiune, care îl avea drept țintă pe fostul primar al orașului Bacău, Dumitru Sechelariu, a rămas suspendată.
4. Apoi, în 2006 a intrat în scenă Gigi Becali, cel care avea să devină un „pește gras” pentru procurorii anticorupție, niciun caz nefinalizându-se însă, deocamdată, printr-o condamnare definitivă. „Aroganțele” finanțatorului stelist, aruncatul cu bani în stânga și în dreapta în fața camerelor tv nu putea să scape ochiului ager al „oamenilor legii”. La sesizarea ANAF, care a descoperit că Becali își plătea fotbaliștii direct din buzunar, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar, anunța atunci că Gigi Becali este singurul finanțator din fotbal acuzat de evaziune fiscală, cu un prejudiciu mai mare de un milion de euro. După mai multe luni de mediatizare intensă a cazului, Becali fiind o bună portavoce pentru acțiunile instituite de DNA, dosarul rămâne undeva în faza actelor premergătoare urmăririi penale.
5. Al doilea dosar al finanțatorului stelist a fost deschis în urma acțiunii sale din finalul sezonului 2005-2006 când i-a urmărit pe jucătorii echipei Gloria Bistrița prin București, pentru a le promite sume de bani în cazul unui rezultat favorabil în meciul cu Rapid, din etapa a XXVII-a a Diviziei A. „Bateți și luați 10.000 de euro sau faceți egal și luați 5.000. Aveți încredere în mine”, le-a promis Becali jucătorilor echipei bistrițene. Conform unor surse judiciare DNA au început atunci unele „cercetări privind posibile aranjamente și anumite comportamente combative la cerere de pe terenul de fotbal care ar fi determinate de anumite sume de bani primite de jucători”. Curios, cazul a fost inclus mai târziu în rechizitoriul mult mai celebrului „dosar Valiza”, aflat pe rol la Tribunalul București.
6. În aceeași perioadă ieșea la rampă și Constantin Iacov, fostul președinte și finanțator al clubului FC Național. La sfârșitul lunii mai 2006, Iacov a declarat, la finalul partidei cu Pandurii Târgu Jiu, scor 3-2, din etapa a XXVIII-a a Diviziei A, că grupării pe care o conduce i s-a oferit suma de 60.000 de dolari din partea unor oficiali ai FC Vaslui și Jiul Petroșani, cu care Pandurii se afla în luptă pentru evitarea retrogradării, pentru a învinge formația gorjeană. După mai multe audieri ale persoanelor implicate, DNA a dispus, la 19 februarie 2008, neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile de dare și luare de mită, „stabilindu-se că probele administrate nu au condus la dovedirea comiterii faptelor cercetate”. Dosarul a fost trimis la FRF.
7. Privatizarea Stelei a fost al treilea dosar în care a fost implicat Gigi Becali. Generalii din armată aflați la „război” cu finanțatorul stelist au cerut la LPF și FRF documentele privind legitimitatea constituirii FC Steaua. În paralel, „Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din cadrul MAp lucrează împreună cu DNA pe problema modului de privatizare a secției de fotbal a Clubului Steaua, cercetare care se desfășoară de mai multă vreme. Cercetarea fiind în curs, nu vă putem oferi detalii legate de mersul anchetei”, după cum arăta un comunicat al MAp de la sfârșitul anului 2008. De atunci, nimic, se lucrează.
8. „Cazul valiza” este fără doar și poate cel mai spectaculos din filmul „Anticorupția în fotbal”. Scenele cu valiza cu 1,7 milioane de euro din portbagaj pentru mită, așa cum se arăta în rechizitoriul DNA, pot constitui un subiect care ar sparge box-office-ul. Conform rechizitoriului formulat la începutul lunii mai 2008, „Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” – circa 100.000 de euro pentru fiecare -, aceștia urmând să își îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-și apere corect șansele și să câștige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, preciza DNA. Banii găsiți atunci în valiza aflată la Teia Sponte au fost sechestrați printr-o ordonanță din 8 mai 2008. Europarlamentarul Gigi Becali a fost trimis în judecată, în decembrie 2008, în dosarul „Valiza”, fiind acuzat de dare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Alături de el au mai fost trimiși în judecată Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Pițurcă, Radu Gheorghe Marino și Raul Volcinschi. Cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, se audiază în continuare martori, se contestă anumite probe din dosar și probabil va mai dura până când se va formula o decizie.
9. Un alt caz rezolvat în justiție a fost legat de construcția sediului LPF, în care Dumitru Dragomir a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru luare de mită, Gino Iorgulescu, pentru dare de mită, spălare de bani și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, Florin-Bogdan Bădiță, șofer personal al lui Dumitru Dragomir, pentru complicitate la luare de mită, spălare de bani, participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual și uz de fals și fiul președintelui LPF, Bogdan-Dumitru Dragomir, pentru spălare de bani și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.”Liga a achiziționat imobilele respective cu încălcarea Statutului LPF, cu suma de 355.000 de dolari, preț supraevaluat, deoarece reprezenta o valoare de trei ori mai mare decât prețul practicat pe piața liberă în zona respectivă la acea dată”, informa în luna mai 2008 DNA. La sfârșitul lunii februarie 2011 toți cei trimiși în judecată au fost achitați de către Tribunalul București.
10. În același an 2008, al alegerilor legislative, s-a mai deschis un dosar stufos – al transferurilor. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu, Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri: Cristian Dulca – de la Rapid la Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la Oțelul Galați la Pohang Steelers, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, Ionel Ganea – de la Gloria Bistrița la VfB.Stuttgart, Paul Codrea – de la Dinamo la Genoa, Florin Cernat – de la Dinamo la Dinamo Kiev, Bogdan Mara – de la Dinamo la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – de la Rapid la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo la Guoan Beijing și Adrian Mihalcea – de la Dinamo la Chunnam Dragons. Între timp dosarul a devenit atât de voluminos încât e nevoie de un cărucior de supermarket pentru a fi cărat pe holurile Tribunalului București.
11. Primul zdrăngănit de cătușe pe mâinile oamenilor de fotbal s-a auzit în 2009, anul alegerilor prezidențiale. Fostul și actualul președinte al României, Traian Băsescu, spunea atunci că unor moguli a început să le fie frică de faptul că autoritățile statului își fac datoria. Cazul Constantin-Penescu a generat trei dosare distincte: unul care vizează corupția din fotbal, în care sunt implicați arbitrii Ionică Serea și Marius Martiș, Cornel Penescu și Liviu Făcăleață, altul, privind corupția în arbitraj, în care sunt judecați fostul președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, fostul director pentru relații internaționale al FRF, Florin Prunea, observatorul federal Marcel Lică și mai mulți arbitri, printre care Sorin Corpodean și Aurelian Bogaciu, iar în cel de-al treilea este judecat fostul comisar șef al Gărzii Financiare Argeș, Aurel Stoian, și Gheorghiță Pieca, administratorul firmei PIC. Toate cele trei dosare se află pe rol la Tribunalul Prahova. Toți cei arestați sunt acum în libertate, niciunul nefiind considerat „pericol public”, așa cum s-a întâmplat în 2009.
12. Legat de dosarul privind corupția în arbitraj, în mai 2009 a mai apărut un caz, cel al lui Ionuț Lupescu și Florin Prunea, acuzați de Daniel Florea, fost președinte al Comisiei de Arbitraj pentru Fotbal, că ar fi aranjat ce arbitri să meargă la meciurile din Liga I. La sediul DNA Pitești, unde Florea depusese plângerea, au dat declarații pe rând atât Lupescu, cât și Prunea și cazul a rămas în acest stadiu. Prunea a rămas doar cu acuzația de trafic de influență și luare de mită în legătură cu anularea unei amenzi de 300.000 de lei, primită de patronul FC Argeș, Cornel Penescu, de la Comisia de Disciplină a FRF, din dosarul anterior.
13. La sfârșitul lunii iunie 2009, fostul antrenor al ACU Arad, Sorin Cigan, și Gheorghița Onu, președinte clubului, au fost trimiși în judecată fiind acuzați de trafic de influență și dare de mită, respectiv cumpărare de influență. Potrivit rechizitoriului, Cigan ar fi pretins de la Onu, președintele Clubului ACU Arad, suma de 30.000 euro, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra conducerii Clubului FC Bihor și asupra jucătorilor acestei echipe, pentru ca aceștia să nu își apere în mod corect șansele și să piardă meciul cu ACU Arad. De asemenea, Cigan le-ar fi oferit jucătorilor echipei FC Bihor Oradea suma totală de 35.000 de euro. Un an mai târziu procesul a fost suspendat, la ultimul termen de la Tribunalul Bihor, după ce dosarul a fost trimis la Curtea Constituțională pentru soluționarea unei excepții de neconstituționalitate invocată de avocatul lui Cigan, care a ridicat aceeași problemă ca și avocații din dosarul „Valiza”, și anume că fotbaliștii nu sunt nici funcționari, și nici salariați și, în consecință, fapta clientului său nu poate fi încadrată la dare sau luare de mită.
14. În 2010, lupta anticorupție în fotbal s-a extins și în Moldova, DNA Iași anunțând că a început urmărirea penală în cazul a peste 50 de persoane, într-un dosar care vizează modul în care s-a făcut asocierea între Consiliul Județean, Consiliul Local și clubul Politehnica Iași, pentru finanțarea fotbalului ieșean. Printre cei acuzați se numără primarul PSD Gheorghe Nichita, fostul președinte al CJ Iași, Lucian Flaișer, actualul deputat PDL Marius Spânu, funcționari ai primăriei, precum și actuali și foști consilieri locali și județeni. În adresa DNA Iași se arăta că „alocarea a patru milioane lei către societatea Fotbal Club SA, în 2006, de către CJ și Consiliul Local, s-a făcut fără a avea o bază legală, întrucât asocierea în participațiune a vizat în mod real nu obținerea de profit, ci finanțarea din fonduri publice a pierderilor și datoriilor istorice ale Fotbal Club SA”. Cazul a rămas în stadiul audierii celor 50 de persoane implicate.
15. La mijlocul lunii august a anului trecut, DNA Târgu Jiu a făcut o notă către Garda Financiară pentru a verifica modul de finanțare a clubului Pandurii Târgu Jiu de către mai multe societăți de stat. Controlul a fost parte a unei anchete deschise după ce deputatul Dan Morega, fost președinte al PNL Gorj, și liderul sindical Constantin Crețan, implicat în mineriadele din 1999, au solicitat public anchetarea modului în care clubul Pandurii Târgu Jiu folosea banii proveniți din minerit și energie. Cererile celor doi au fost formulate în condițiile în care minerii sunt trimiși constant în șomaj tehnic, ambii susținând că fondurile nu au fost utilizate legal. În urma controlului nu au fost descoperite nereguli în finanțarea echipei de fotbal, cazul fiind clasat.
16. DNA duce lupta anticorupție și pe plan internațional, de unde a preluat „cazul Marangos”, în care procurorii s-au sesizat din oficiu. Fostul trezorier al Federației Cipriote de Fotbal a acuzat într-un interviu în Gazzetta dello Sport că dintre cei opt membri ai Comitetului Executiv al UEFA, care au votat în favoarea Ucrainei și Poloniei pentru găzduirea Euro 2012, patru au fost mituiți, spunând că deține probe clare în acest sens. În 30 octombrie 2010, Marangos a declarat, într-un interviu acordat ProSport, că nu deține dovezi care să-l vizeze pe președintele FRF, Mircea Sandu, membru în C.Ex. al UEFA iar la începutul anului 2011, procurorul general al Ciprului a decis să închidă cazul lui Spyros Marangos, pe motiv că acuzațiile sunt nefondate. Cu toate acestea, la începutul lunii octombrie, DNA a comunicat, în urma unei solicitări a agenției MEDIAFAX, că informațiile privind acest caz „nu sunt publice” din cauza faptului că cercetările continuă.
17. Procurorii DNA s-au autosesizat și în cazul transferului lui Ilie Iordache la AEK Atena. Ei au verificat clubul gorjean care a plătit o parte din banii din milionul de euro către clubul Dinamo, deși avea o hotărâre definitivă și irevocabilă dată de instanțele civile în acest caz, prin care se demonstrează că Ilie Iordache nu putea deveni liber de contract pentru că gruparea gorjeană nu avea datorii către jucător. Cazul a rămas în curs de cercetare la Direcția Națională Anticorupție.
18. Scandalul dintre finanțatorul Universității Craiova și Victor Pițurcă, legat de dezlegările în alb pe care actualul selecționer le primise drept garanții că va asigura banii necesari echipei, a ajuns în luna aprilie a acestui an în atenția DNA. Mititelu a făcut plângere, Pițurcă a dat declarații, cazul a rămas în acest stadiu.
19. În vară, drepturile de televizare a partidelor din Liga I și întreaga gâlceavă creată pe marginea comisionului de 5 la sută plătit unui intermediar au intrat în vizorul procurorilor. În urma declarațiilor de nemulțumire exprimate vehement de finanțatorul Stelei Gigi Becali, care nu era de acord cu plata acelui comision, președintele FRF Mircea Sandu a ajuns să dea din nou declarații la DNA pe marginea subiectului. Rămâne și acest caz în așteptarea unei soluții.
20. Președintele Federației Române de Fotbal, Mircea Sandu, aflat în dispută cu Marian Iancu, l-a acuzat în iulie într-un interviu acordat Prosport că acesta „se pregătea să dea 1,5 milioane de euro la ligă și 500.000 la arbitri” pentru ca FC Timișoara să câștige titlul sezonul trecut. Din nou DNA s-a autosesizat și l-a chemat pe Sandu la audieri. Gigi Becali și Vasile Avram au fost citați de asemenea în dosar pentru a fi audiați după ce finanțatorul stelist afirmase că președintelui CCA i s-a propus o sumă de bani din partea unui conducător de club pentru arbitraje favorabile în Liga I. Cazul a rămas în acest stadiu.
21. Dezafilierea Universității Craiova nu avea cum să scape ochiului ager al organului statului, care veghează la buna desfășurare a activității fotbalistice. Astfel, după ce FRF a anunțat, la 20 iulie, că gruparea Universitatea Craiova a încălcat grav statutul federației și că a fost exclusă provizoriu de Comitetul Executiv până când măsura va fi validată de Adunarea Generală a FRF, s-a deschis o anchetă. Același Adrian Mititelu a făcut o plângere, DNA a intrat pe fir, astfel încât s-a ajuns ca Președintele Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, alături de ceilalți membri ai C.Ex. sunt urmăriți penal, pentru abuz în serviciu. Cei învinuiți stau liniștiți considerând că au luat decizia corectă după ce Universitatea Craiova a refuzat să-și retragă acțiunile în instanțele civile împotriva FRF, ceea ce a dus la dezafilierea clubului. Cazul se află în stadiul audierii celor implicați.
22. Al doilea caz în care au apărut cătușele este cel al lui Vasile Avram și Sorin Țerbea, reprezentantul cluburilor de fotbal în sală în C.Ex. al FRF. Cei doi au fost arestați preventiv în 25 septembrie, într-un dosar în care sunt acuzați de luare și, respectiv, dare de mită, pe baza înregistrării unor convorbiri telefonice. Potrivit DNA, în 21 mai 2011, Vasile Avram, supervizor la meciul FCM Târgu Mureș – Universitatea Cluj, din ultima etapă a campionatului trecut, ar fi primit de la Țerbea, prin intermediari, suma de 19.000 de euro, în scopul delegării unor arbitri agreați de formația mureșană în sezonul 2011/2012. În plus, Avram ar fi beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta București-Tîrgu-Mureș și retur, „folos oferit de Țerbea Sorin Ioan”. Cei doi au au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, în stare de arest preventiv, fiind acuzați de luare și, respectiv, dare de mită.
23. „Cazul Mogoșoaia” este ultimul, dar probabil nu cel din urmă, început de procurorii anticorupție. Tot în urma unei plângeri făcute de Adrian Mititelu, procurorii DNA au solicitat de la FRF documente referitoare la Centrul de fotbal Mogoșoaia, deschizând și un dosar. Duminică, FRF a menționat într-un comunicat de presă că „DNA a dispus restituirea în original a tuturor documentelor ridicate de la SC Centrul de fotbal Mogoșoaia SRL cu referire la dosarul 316/P/2011, fapt ce dovedește o corectă înregistrare și evidențiere scriptică a tuturor activităților din cadrul acestui centru sportiv”.
MEDIAFAX
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER