Niki Lauda, unul dintre cei mai mari piloți din istorie, de trei ori campion mondial la Formula 1, a murit luni seară, la vârsta de 70 de ani.
Austriacul, o legendă a sporturilor cu motor, a câștigat admirația unor întregi generații pentru fantasticul său talent pe pistă, câștigând două titluri cu Ferrari și unul McLaren în 1975, 1977 și 1984. Cel de-al doilea campionat mondial l-a câștigat la numai un an după ce, în 1976, a suferit un accident cutremurător la Marele Premiu al Germaniei, în 1976, catastrofă în urma căreia s-a ales cu răni majore și cu arsuri profunde pe o mare suprafață din corp. În spectaculoșii ani 70-80 ai secolului trecut, când bolizii de Formula 1 erau infinit mai puțin tehnologizați decât acum, iar victoria în curse ținea în special de măiestria piloților, pe circuitele de curse se ducea o luptă acerbă între numeroși ași ai volanului. Niki Lauda a concurat în 171 de curse, câștigând 25 dintre ele.
Niki Lauda suferise în urmă cu 8 luni un transplant de plămân. Anunțul decesului a fost făcut de familia sportivului: „Cu adâncă tristețe, anunțăm că iubitul nostru Niki ne-a părăsit luni”.
Niki Lauda a devenit o figură legendară a sportului datorită calităților și personalității sale. S-a apucat de pilotaj în pofida opoziției părinților. A dovedit rapid un talent excepțional, dublat de un curaj fantastic și un stil propriu, care punea inteligența și raționamentul, inclusiv în cursă, pe primul plan.
A debutat în Formula 1 în 1971, când avea 22 de ani. După trei ani la echipe mici, fără posibilități, abilitățile sale l-au convins pe Enzo Ferrari să-l aducă la scuderia căluțului cabrat în 1974. De aici a început ascensiunea marelui Niki Lauda spre legendă. În prima cursă a urcat pe podium, la a treia a obținut deja victoria, în sezonul următor a luat titlul mondial.
Accidentul de la Nurburgring a fost groaznic. Prins în mașina în flăcări, a suferit arsuri și i-au fost afectați inclusiv plămânii. Medicii și-au pus problema dacă va supraviețui, dar Niki Lauda a surprins întreaga lume recuperându-se spectaculos, iar 6 săptâmâni mai târziu concura din nou, urcând în mașină bandajat și cu dureri mari după operațiile suferite.
Niki Lauda s-a retras în 1979, după al doilea său titlu mondial, dedicându-se afacerilor – își deschisese între timp propria companie aeriană. A revenit însă pe circuit, spectaculos, în 1982, pentru duelul cu o altă legendă a Formulei 1, Alain Prost. Doi ani mai târziu a câștigat titlul, în 1984, după un sezon incredibil de disputat cu francezul, care îi era și coleg la McLaren.
Lauda s-a retras a doua oară – și definitiv – în 1985, din acel moment concentrându-se asupra afacerilor, inclusiv asupra managementului unor echipe de Formula 1.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER