După ce-a văzut „Așteptându-l pe Godot”, Woody Allen a conchis edificat: „E o piesă în care nu se întâmplă nimic de două ori”. Allen n-a vrut să-l ironizeze pe Samuel Beckett (autor și el al unei vorbe memorabile: „Nu sunt englez, dimpotrivă”), ci doar să explice în cheie proprie lipsa de sens a vieții. Înainte de-a se întoarce la Timișoara, Dusan Uhrin jr trebuie să se întrebe dacă nu cumva România oferă la rândul ei decorul perfect pentru parada absurdului. Motivul timpului care închide răni e un pansament literar, nimic mai mult. Iar un om lucid nu poate pune temei pe clișee sau pe memorări siropoase. El trebuie să umble cu lanterna prin trecut și să scoată la iveală exact ce nu și-ar mai dori să vadă. Altfel, riscă enorm.
E de așteptat ca Dusan Uhrin jr să refacă pentru uz personal puzzle-ul trecerii sale prin fotbalul românesc. Cum va arăta tabloul reconstituit din așchii de memorie? Ca o radiografie a stuporii. Uhrin jr a fost demis de la Poli Timișoara după un 4-0 cu FC Brașov și de la CFR Cluj după un 3-0 cu FC Vaslui. În mod normal, prima lui concluzie după aceste pățanii va fi că în România nu e prudent să bați la scor. Dacă smulgi un 1-0 cu un autogol, un ofsaid nevăzut sau un fault la portar, te așteaptă un viitor călduț. Dacă, în schimb, învingi la scor, ești trimis la plimbare. Lângă această deducție înțeleaptă se cuvine să stea două distihuri. Primul se naște din experiența timișoreană a lui Uhrin jr și zice-așa: „Dac-ajungi pe primul loc, / La valiză ți-ai dat foc”. Al doilea evocă fulgurantul episod clujean și sună după cum urmează: „Cine-l ceartă pe Cadu / Pleac-acasă chiar amu'”. Pentru sănătatea lui mintală, Uhrin jr va trebui să aibă sub braț, la coborârea din avion, o mapă cu toate aceste aventuri carpatine.
Abia după ce le va prelucra atent, el va putea să ia o decizie avizată. Vladimir și Estragon, personajele lui Beckett, îl așteaptă zadarnic pe Godot, despre care publicul știe că nu va veni. Timișoara, în schimb, crede în sosirea lui Dusan Uhrin jr și speră ca al doilea lui mandat bănățean să fie, printre altele, o reparație pentru scurtcircuitul din primul. Există și suporteri ai lui Poli nemulțumiți de varianta Uhrin jr. Sunt, probabil, cei care încă nu i-au trecut cu vederea cele două mari greșeli: subevaluarea lui Torje și folosirea obsedantă a strangulatorului Ionel Ganea (gurile rele spun că de frica unei corecții corporale). Anunț cu franchețe că mă număr printre ceilalți. Uhrin jr este ultimul antrenor al lui Poli care a conferit echipei stil, identitate și idee de joc. În plus, prestația lui publică a fost întotdeauna fără cusur, iar imaginea lui a ameliorat imaginea clubului. În aceste condiții, e firesc ca lumea să-l aștepte. Nu ca pe Godot și nu ca pe un agent al providenței, ci pur și simplu ca pe un meșteșugar care se întoarce în atelier după o lungă și tristă bejenie.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER