Portretul-robot** al huliganului român

În baza de date a Jandarmeriei se găsesc 3.500 de suporteri violenți.

 
Huliganii au devenit un caz pentru fotbalul românesc. În afara actelor antisociale pe care le provoacă și a dragostei pentru echipa favorită, mai există ceva care-i leagă? Există un portret-robot al ultrasului român? ProSport a încercat să răspundă la aceste întrebări cu ajutorul purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru, care a studiat tipologia fanilor.
 
Educație și școlarizare. „Nu există un stereotip, un model, în sensul că, dacă în străinătate suporterii au un anumit grad de educație, un anumit grad de școlarizare, la noi lucrurile stau în mod paradoxal altfel. Foarte mulți dintre suporterii care provoacă violențe pe stadioane, care provoacă acte antisociale au un grad de școlarizare ridicat, de la absolvenți de liceu la absolvenți de facultăți și chiar masteranzi. Din punctul acesta de vedere, tipologia suporterului român este atipică”.
 
Psihologie. „Împrumutată din psihologia maselor. În sensul că, aflându-se pe stadion, au impresia că se află sub umbrela anonimatului și că nu pot fi identificați. Spiritul acesta colectiv, gregar, îi face să nu aibă teamă de repercusiuni și să se comporte violent. Se înșală însă amarnic. Înregistrările video sunt probe judiciare”.
 
Motivație. Sunt două categorii de ultrași. Cei care conduc și cei care sunt conduși. Fiecare cu alt scop. Prima categorie, liderii: „După 1990 au apărut tot felul de facțiuni încurajate de acționari, pentru a aplauda jucătorul X sau a contesta acționarul Y. Aceste facțiuni au fost pierdute de sub control. Liderii au recunoscut că au fost ajutați cu bani, cu deplasări, dar și cu alte facilități. Firmele de catering din interiorul stadionului sunt ale unor suporteri. Și atunci, s-a creat o altă senzație, că sunt protejați. Interesele lor sunt mai presus, iar prin turbulențe își întăresc poziția în cadrul grupului”. A doua categorie, cei conduși: „Cei vechi știu care sunt consecințele juridice ale violențelor și nu se expun. Cei tineri sunt împinși în față, iar aceștia acceptă din teribilism. Grupul creează astfel o carieră alternativă. Mulți nu au succes în mediul din care provin și atunci se impun pe stadion, în cadrul unui grup care-i acceptă”.
 
Situație familială. „Paradoxul este că majoritatea nu provin din familii dezorganizate, monoparentale sau cu probleme”.
 
Conluzia. Ultrasul mioritic are studii, provine din familie bună, este gregar și ușor influențabil.

 

Jandarmeria s-a trezit: judecare în regim de urgență
Pentru a face față acestui fenomen în creștere, Jandarmeria a propus, iar LPF a aprobat ca deplasările galeriilor la meciurile din deplasare să nu mai fie susținute de cluburi. „Suporterii s-au revoltat, dar au înțeles mesajul. Nu vor mai avea impresia că sunt protejați”, spune Militaru. Ca măsură de urgență, Jandarmeria va iniția o ordonanță care să permită judecarea în regim de urgență a celor care provoacă violențe pe stadioane. „Verdictul se va da în 48 de ore”, a mai spus purtărorul de cuvânt al Jandarmeriei.
 
27 de fani dinamoviști au fost identificați pe baza probelor video după incidentele de joi. Unul s-a ales cu dosar penal

 

Publicat: 22 08. 2009, 10:47
Actualizat: 22 08. 2009, 10:50