#rapidulcapturat | Generalul de Securitate Mălureanu este fondatorul Academiei Rapid. Specialist în dezinformare-manipulare și represiune internă, fondatorul „Rapidului Primăriei” l-a urmărit informativ pe Pleșu. După Revoluție a răspuns de distrugerea dosarelor | ACTE

Generalul (r.) Vasile Mălureanu, ofițer în Direcția I (Informații interne) din Securitate, este fondatorul Academiei Rapid – asociație înființată sub coordonarea primarului de la Sectorul 1 din București și care își propune să cumpere, la licitație, brandul Rapid.

Actul constitutiv al Asociației Sportive Academia Rapid București, întocmit pe 8 august 2017, are semnăturile a trei oameni: fostul fotbalist Ovidiu Burcă (acesta ocupă funcția de manager în organigramă), suporterul Adrian Olariu (desemnat administrator în acte) și generalul Vasile Mălureanu, în calitate de reprezentat al entității juridice Rapid Redivivus 2017.

Când nu dă o mână de ajutor Partidului, generalul Mălureanu scrie cărți despre rolul Securității în salvarea statului român și explică, la seminarii și lansări de carte, cum au stat lucrurile în decembrie 1989

Dintre cele trei semnături (numărul minim permis pentru a înființa o asociație), cea mai importantă este a lui Mălureanu, pentru că el este reprezentant al Asociației Clubul Sportiv Rapid Redivivus 2017 București (despre care ProSport a scris în premieră aici). ACS Rapid Redivivus este elementul-cheie al întregii construcții inițiate, susținute și coordonate de primarul PSD al Sectorului 1, Dan Tudorache, deoarece, în lipsa unei aprobări a Consiliului Local, Academia Rapid a fost edificată în jurul acestei asociații-paravan care și-a luat personalitate juridică. După ce primarul a încercat să treacă finanțarea proiectului de a prelua brandul Rapid prin Consiliul Local, dar a fost blocat de consilierii USR și PNL, în peisaj a apărut Asociația Rapid Redivivus 2017, pregătită din timp (încă de astă-primăvară) de grupul generalului Mălureanu.

„Cine ne-a băgat în B? / Ceaușescu – PCR!”
Scandare din anii ”80 a galeriei rapidiste

Chiar dacă în „vitrina” Academiei Rapid sunt puși foști jucători emblematici trimiși să reprezinte clubul în relația cu suporterii, activitatea se derulează, în culise, prin Asociația Rapid Redivivus 2017, care are, de altfel, și personalitate juridică (Academia Rapid nu este recunoscută la Tribunal). Absolut toate actele, inclusiv încasările și cheltuielile, se fac în numele și prin conturile Redivivus. Până și biletele și abonamentele la meciurile Academiei Rapid stipulează, în josul tichetului, „acest eveniment este organizat de AS CS Rapid Redivivus 2017 București, beneficiar al sumelor rezultate din vânzarea biletelor”. Contractul inițial pentru stadionul din Giulești, unde joacă Academia Rapid, a fost încheiat tot de Asociația Redivivus, care plătește 3.500 de lei la fiecare meci și 1.200 de lei ora de antrenament.

Pe biletele și abonamentele de la meciurile Academiei Rapid scrie, negru pe alb, că evenimentul este organizat de AS CS Rapid Redivivus, asociația generalului de Securitate Vasile Mălureanu, club „beneficiar al sumelor rezultate din vânzarea biletelor”

„Știu și cum a preluat tata galeria. Pe Bărbosu l-au arestat la un moment dat, când galeria Rapidului făcea o deplasare la Brașov. Erau în gară. Văzînd asta, mulți dintre ei au vrut să se întoarcă acasă. Le era frică să mai plece singuri. Atunci tata i-a adunat pe toți și le-a spus: Â«Urcați în tren! Nu lăsăm echipa la greu! Nu ni se întâmplă nimic!». Și, de atunci, el a rămas.”
Florin Mincea „Butelie”, fiul celebrului Constantin Mincea (1942-2005), lider al galeriei Rapidului timp de 32 de ani, în perioada 1970-2002, într-un interviu acordat lui Decebal Rădulescu în Gazeta sporturilor

„(…) zilnic aveam… Direcția I-a, unde am lucrat eu… Poliția politică a lui pește, pe care a pus-o toți la index!”
Vasile Mălureanu, general (r.) de Securitate, fondatorul Academiei Rapid, în octombrie 2015, la lansarea cărții „Trădarea Securității” 

Același ofițer de Securitate Vasile Mălureanu a reprezentat Asociația Redivivus în relația directă cu primarul Sectorului 1 pe tema înființării Academiei Rapid. El a participat, de altfel, la cel puțin o ședință de lucru împreună cu edilul Tudorache, alături de doctorul Mihai Pîrvu.

ProSport a obținut și confirmarea unei alte informații extrem de interesante: tot generalul Mălureanu a reprezentat interesele Primăriei în negocierile cu sindicaliștii care dețin actele clubului Mișcarea CFR. Ofițerul de informații a mers personal la sediul Mișcării CFR și a încercat să-i convingă pe șefii clubului, prin mai multe mijloace, să cedeze gruparea (cu tot cu loc în Liga 4) Primăriei. Nemulțumiți de felul în care le-a vorbit generalul și de abordarea pe care a avut-o acesta, sindicaliștii l-au refuzat. Așa s-a trecut la planul B, activarea Redivivus.

Așadar, negociator și reprezentant legal al acestei asociații-cheie în proiectul „Rapid pentru Partid”, după falimentul de anul trecut al SC FC Rapid, este generalul de brigadă (în rezervă) Vasile Mălureanu. ProSport vă prezintă câteva informații despre omul care poate fi considerat părintele fondator, în acte, al „Rapidului Primăriei”.

Citiți mai jos Procesul verbal de la constituirea AS Academia Rapid:

 
Generalul Vasile Mălureanu, împuternicit să reprezinte persoana juridică Redivivus 2017, alături de civilii Ovidiu Burcă și Adrian Olariu, sunt membrii fondatori ai Academiei Rapid. Numărul minim de persoane necesar înființării unei asociații este de trei

Născut în 1947, Mălureanu a intrat în Securitate, după propriile-i spuse, în 1966, la 18 ani, și și-a dedicat întreaga viață acestei instituții. A activat în cadrul Direcției I a Securității Statului, departament care se ocupa de informații interne (represiunea și supravegherea elementelor dizidente și „reacționare”, dar și manipularea populației): „Dezvoltarea, diversificarea și creșterea eficienței activității de dezinformare, influență și contrapropagandă” („Departamentul Securității Statului în perioada 1988-1989, Structura și planul de măsuri”. Sursa: www.memorialulrevolutiei.ro).

Până în 1989 a fost ofițer specialist II în cadrul Serviciului V din Direcția I – Informații Interne, care avea în responsabilitate activitatea informativă antisubversiune în domeniile artă-cultură, presă, radioteleviziune și poligrafie. Socotit de unii cercetători „tătucul poliției politice ceaușiste”, mai ales că a lucrat o perioadă sub comanda temutului general Pleșiță, Mălureanu îi avea sub supraveghere, printre alții, pe ziariști, dar și pe intelectuali și pe artiști: filosofi, scriitori, actori, cântăreți.

„Am fost ofițer de informații, se poate spune, de carieră, cu stagiul complet, în sensul că am început la 18 ani, prin a urma școala de ofițeri de informații, în perioada 1965-1968, după care, timp de peste 35 de ani, până în 2004, am desfășurat activitate profesională exclusiv în domeniul informațiilor. Pentru asigurarea fundamentului intelectual necesar practicării acestei meserii de ofițer de informații, am absolvit Facultățile de Drept și de Comerț Exterior. Dar am rămas în continuare doar ofițer de informații. Întreaga activitate de ofițer de informații am desfășurat-o pe profilul antisubversiune, numit în Securitate «Informații interne» și «Apărarea Constituției» în cadrul Serviciului Român de Informații.”
Vasile Mălureanu, general (r.) de Securitate, fondatorul Academiei Rapid, în aprilie 2016, la lansarea cărții „Apărarea Ordinii Constituționale. Perspectiva unui ofițer de informații”, eveniment prezidat de Adrian Năstase

Conform propriei mărturii, generalul (r.) Mălureanu a fost surprins de revoluția 1989 având „doar” gradul de maior. Ion Iliescu l-a reactivat după 1990, el făcând parte din structurile noilor servicii de informații încă aproape 15 ani, până la pensionare.

Potrivit aceleiași surse (www.memorialulrevolutiei.ro), omul ales acum să joace rolul de placă turnantă în preluarea controlului asupra Rapidului era, în decembrie 1989, unul din cei 10.000 de ofițeri ai poliției politice a lui Ceaușescu care supravegheau populația României (la care se adăugau 3.000 de subofițeri, 1.000 de angajați civili și circa 400.000 de informatori/colaboratori). Doar în luna octombrie 1989 (cu două luni înaintea izbucnirii revoluției), Mălureanu și colegii săi luaseră „2.079 de măsuri, majoritatea fiind aplicate cetățenilor români. Motivele principale care au stat la baza acestor măsuri au fost comentariile denigratoare la adresa regimului și relațiile neoficiale cu străinii. Dintre cetățenii români care au făcut obiectul acestor măsuri, 53,5% au fost muncitori, pensionari ori fără ocupație, 15,3% au fost cu studii superioare. 84,7% au fost bărbați, iar 55,8% au fost în vârstă de peste 51 de ani”.

Actul de autentificare notarială a Academiei Rapid. Generalul Vasile Mălureanu este trecut drept „mandatar” al Asociației Redivivus 2017

Întâmplător sau nu, actul de naștere al Academiei Rapid este, astfel, semnat tocmai de unul din ofițerii Direcției care îi supraveghea pe suporterii giuleșteni înainte de 1989. Branduită ca echipă cu galerie antisistem în regimul Ceaușescu, Rapid a devenit celebră în România prin faptul că fanii sfidau Securitatea și Miliția cu scandările lor – două din cele mai cunoscute erau „Galeria lui Rapid / Nu e membră de Partid” și „Cine ne-a băgat în B? / Ceaușescu – PCR!”. Foștii lideri ai galeriei, Cristi Bărbosu și Constantin Mincea, au fost arestați și bătuți de Securitate, împreună cu alți suporteri, drept consecință a criticilor și ironiilor lansate din tribună la adresa Partidului. Prin acțiunile lor, rapidiștii de acum 30 de ani intrau direct sub incidența și competențele Direcției unde activa Mălureanu, de la „poliția politică a lui pește” (după cum s-a exprimat chiar ofițerul, într-o ocazie, referindu-se la structura din care făcuse parte).

„Urma să jucăm cu Victoria (n.r. – echipa Miliției). Stăteam cu tata la prăvălie și, la un moment dat, a venit mașina Securității, cu un milițian. Așa se întâmpla înainte de meciuri d-astea. Îl prelucrau autoritățile. Să nu iasă scandal. A primit o propunere atunci care l-a șocat. Milițianul i-a zis că șeful lui, un general, i-a promis că-i face prăvălie în centru, că îi dă tot ce vrea numai ca el să facă galerie pentru Victoria. Să-și schimbe echipa. I-a răspuns: nu vă supărați, dar eu de Rapid și de porumbei nu mă despart niciodată. Puteți să-mi faceți ce vreți!”
Florin Mincea, fiul fostului lider al galeriei Rapidului, Constantin Mincea, în același interviu din Gazeta sporturilor

Constantin Mincea „Geamgiul” a fost urmărit de Direcția I a Securității pentru că, în calitate de lider al galeriei Rapidului, permitea și iniția scandări dușmănoase regimului comunist. Conform fiului său, ofițeri de Miliție i-au propus să se dezică de Rapid și să susțină echipa înființată de „ograne”. „Geamgiul” a refuzat

Dar generalul Vasile Mălureanu, membru în Clubul Aristocratic Rapid și, acum, fondator al Asociației Academia Rapid care ar trebui să se substituie adevăratului club, nu s-a ocupat doar de elementele recalcitrante din Giulești („Moțu”” Pittiș a fost și el un obiectiv al Securității).

„(…) Ar fi fost o ocazie unică să mă văd cu domnul general Mălureanu. Nu l-am văzut de 25 de ani. El era omul care se ocupa de cultură pe vremea aia. Mai erau și alții, pe fiecare uniune de creație. Pe vremea când se ocupa de mine, venea la instituție, dar a venit și acasă de două ori, s-a uitat la biblioteca mea și mi-a spus: «Tovarășu” Pleșu, ce de cărți aveți! De ce nu vă ocupați cu ele? În loc să vă citiți biblioteca, tot timpul bombăniți… Vă spun drept, vorbiți cum vorbește maică-mea. De la ea înțeleg, că n-are studii. Dar dumneavoastră, om cu studii, cu atâtea cărți, sunteți la nivelul lui maică-mea?». Germina Nagâț (n.r. – directorul Direcției de Investigații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității) tocmai mi-a adus un document din care rezultă că un număr de opt bibliorafturi ale dosarului meu de urmărire, din 1979-1989, au fost distruse prin rupere din ordinul instituției, serviciul neavând tocătoare de hârtie mecanice. În Germania de Est aveau tocătoare mecanice, au tăiat arhiva fostei Securități și au pus «tăiețeii» de hârtie rezultați din tăiere în saci. Fiind nemți, au păstrat sacii, drept care, după unificarea cu Germania Federală, au fost aduse echipe întregi de experți care au lipit «tăiețeii» la loc și au refăcut arhiva. La noi nu s-a întâmplat chestia asta. Ideea că mi s-au distrus 10 ani de biografie fără să fiu întrebat mi se pare scandaloasă. Știu tot de acolo că se distrusese și o parte din dosarele Doinei Cornea, al lui Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Lucian Pintilie. Înțeleg că domnul Mălureanu a fost întrebat de curând, la o conferință, de ce a făcut asta și a spus: «Ca să protejăm rețeaua». Eu pot să înțeleg că voiau să protejeze rețeaua. Ceea ce mă neliniștește însă e că asta înseamnă că rețeaua e activă!„, povestea filosoful și scriitorul Andrei Pleșu pe 26 februarie 2013.

– Mincea: Un strigăt din vechea Troie!
– Galeria: Ahooeee!

– Mincea: Pentru faima lui Dan Coe!
– Galeria: Ahooeee!

– Toți împreună: Hai Rapiiiduuul! Hai Rapiiiduul!
Scandare celebră în anii ”70 a galeriei Rapidului. Dan Coe, critic al regimului comunist și urmărit de Securitate, a fugit în Occident în 1980. La scurt timp, în 1981, a fost găsit spânzurat în fața ușii de la apartamentul unde locuia în Köln

Cu aceeași ocazie, actorul Ion Caramitru completa: „(…) Domnul Mălureanu s-a prezentat cu aroganță și, cu siguranță de sine, ca fost lucrător al SRI și înalt funcționar al Securității, a spus: «Lucrul cel mai grav este că se fac asemenea gen de dezbateri și conferințe și noi nu suntem chemați, să fim de față și să ne spunem părerea, că așa ar trebui să fie democratic». A spus că lucrează la o revistă, Vitralii, despre care eu n-am auzit, dar pe urmă m-am interesat și am văzut că sunt organizați, au o societate a foștilor ofițeri în rezervă și în retragere din SRI, zic ei, dar de fapt sunt din Securitate. Doamna Nagâț l-a întrebat: «Acum vă văd și eu prima oară la față, am avut corespondențe până acum, spuneți-mi, e adevărat că le-ați ars?». Și el a spus: «Da, le-am ars». «De ce le-ați ars?» «Pentru că legea scrisă și nescrisă este să protejăm informatorii și colaboratorii.»”.

„(…) cadre ale Securității s-au repliat în ziua de 22 (n.r. – decembrie 1989) și au optat pentru grupul Iliescu, care ni s-a părut că este cel mai coagulat, pentru a nu lăsa ca să alunece țara în prăpastie. Noi, unitățile informative din Securitate, am stricat jocul celor care au conceput modalitatea de preluare a puterii.”
Generalul Vasile Mălureanu, la o lansare de carte, susținând teoria că Securitatea a salvat țara în decembrie 1989

Astăzi, generalul Mălureanu, ajuns la 70 de ani, are în continuare un rol important în sistem exact în zona unde este specializat. Scrie cărți, referate și sinteze despre rolul Securității în istoria României, participă la conferințe și lansări de carte pe tema revoluției, promovează și susține teoria securiștilor patrioți. Este un apropiat al fostului premier și președinte PSD Adrian Năstase, care a jucat rolul de amfitrion la lansarea uneia din cărțile lui Mălureanu (ocazie cu care i-a adus un laudatio).
Și, după cum se poate vedea, joacă un rol cheie în procesul de preluare și „salvare”, pe linie politică, a unui puternic brand fotbalistic. Vineri seara, în prima etapă a Ligii 4 din București, la meciul Academia Rapid – Progresul 2005 (scor 13-0), echipa înființată de generalul de Securitate a fost susținută, în Giulești, de 6.000 de spectatori.