Au trecut 17 ani, dar cine poate uita vara americană? Milioane de români au plâns alături de Hagi, când Suedia ne-a distrus visul de a juca semifinala CM (1-1, 2-2 – după prelungiri, 4-5 – după lovituri de departajare). Căpitanul suedezilor era atunci Roland Nilsson. Vă mai amintiți de blondul de pe dreapta, care a centrat la acel cap al lui Kenneth Andersson, pe care l-am simțit ca un pumn în stomac? L-am regăsit la Malmo, grizonat acum, dar calm, surâzător, jovial. E antrenorul lui Malmo FF, cu care a câștigat campionatul în Suedia! Antrenorul momentului în Suedia nu a uitat acea vară, bronzul mondial și implicit meciul cu România.
O noapte… înapoi în 1994, aproape 23 de milioane de români au plâns. Îți mai amintești de ce? (râde) Da, cred că da… Pentru că am eliminat România în sferturile de finală ale Mondialului. La penalty-uri, îmi amintesc bine, deși a trecut atât de mult timp…
Ce ai simțit atunci? A fost un meci dur, cu multe răsturnări de situație. De altfel, a fost unul dintre cele mai frumoase și dramatice meciuri de la acel Mondial. Am dat gol târziu și credeam că vom câștiga lejer… Apoi, românii ne-au egalat, iar în prelungiri ne-au mai dat un gol, iar Schwartz a luat „roșu”. Chiar și atunci credeam că mai puteam salva situația. Nu ne-am pierdut. Orice echipă care dă gol în prelungiri se retrage, iar noi am mizat pe asta. Știam că și românii vor face asta, am atacat cu toate liniile, iar la una din faze am reușit să egalăm.
„Am fost norocoși cu Ravelli”
Chiar din centrarea ta. A fost disperare sau o schemă lucrată? Să știi că nu a fost întâmplătoare! Kenneth (n.r. – Andersson) era un atlet desăvârșit. Excelent fotbalist. Sărea excelent la cap. Portarul vostru (n.r. – Prunea) nu cred că-l mai văzuse jucând și nu știa cât de mult sare. A crezut că va fi o minge ușoară. Abia la reluări am văzut cât de sus era Kenneth când a lovit mingea. Astea sunt detaliile care schimbă destine.
Și au urmat penalty-urile. Chiar tu ai bătut unul… Să știi că anterior mi se întâmplase și mie să ratez în meciuri importante. Eram atunci două echipe foarte bune și aveam nevoie de tot norocul din lume. A fost presiunea foarte mare. Atunci am fost noi mai norocoși că l-am avut pe Ravelli în poartă. Îmi amintesc că am fost toți extrem de fericiți, dar încă simt și acum tristețea românilor de pe teren.
Îți amintești vreunul? (râde) Toată echipa era foarte bună. Hagi, un jucător fantastic. Știam că el e fotbalistul pe care trebuie să-l oprim. Să nu-l lăsăm să domine jocul, așa cum o făcuse până atunci, în special cu Argentina. Apoi mai erau Popescu, Răducioiu… Bună echipa României! Știam că ne va fi greu, dar norocul a fost de partea noastră.
„Dacă Mutu ar vrea să joace pe bani mai puțini, l-aș lua. E un jucător foarte bun”, Roland Nilsson, antrenor Malmo FF.
SUA 1994: subiect tabu cu Moldo-gol
Nilsson a fost coleg cu Viorel Moldovan la Coventry. „Nu am vorbit niciodată despre meciul din 1994. A fost un jucător bun la Coventry, dar a avut ghinion. Știi cum e, atacanții trebuie să înscrie goluri, iar atunci când nu înscrii suficient, îți pierzi încrederea. Asta s-a întâmplat și cu el. Nu s-a acomodat foarte bine, dar țin minte că la antrenamente era un jucător foarte bun.”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER