Molozul rezultat din demolarea stadionului Giulești a fost aruncat ilegal pe un teren viran din zona Lacului Morii, dar această practică a fost pentru moment sistată datorită consilierului general al Municipiului București, Octavian Berceanu, care a sesizat autoritățile. După ce n-au avut succes la gropile de gunoi din zona Bucureștiului, constructorii au decis să depoziteze molozul din Giulești în zona Lacului Morii, dar fără să aibă o autorizație.
Membru al partidului Uniunea Salvați România (USR), Octavian Berceanu a mers la fața locului și a surprins camioanele venite de la Giulești, care descărcau molozul pe terenul respectiv. Berceanu a sesizat Garda de Mediu și Poliția Locală, iar constructorul s-a ales cu o interdicție de a mai descărca molozul în zona respectivă. De circa șapte zile li s-a interzis muncitorilor să mai descarce molozul în zona Lacului Morii, astfel că între timp s-au format câțiva munți de deșeuri în interiorului șantierului de la stadionul Giulești.
Firma Erbașu s-a angajat să renoveze stadioanele Rapid și Steaua în vederea EURO 2020. Până vor obține o autorizație în acest sens, cei care se ocupă de renovarea stadionului „Valentin Stănescu” sunt nevoiți să păstreze molozul în propria curte.
Contactat de ProSport, Octavian Berceanu a comentat situația: „E foarte multă corupție. Voiau să depună acolo tot molozul, după care să-l împingă în Delta Dâmbovița. Într-o țară normală, zona respectivă ar fi fost amenajată. La noi s-a dorit să se arunce acolo tot molozul. Am observat și că nu există o sortare conformă a deșeurilor provenite din acțiunea de demolare. Deșeurile agregate minerale erau amestecate cu deșeurile provenite din instalațiile sanitare.”
Atunci când o persoană sau o firmă obține o autorizație de construire/demolare, trebuie să obțină și un aviz de salubritate. Cele două sunt strâns legate. Nu poți să demolezi un edificiu, fără să garantezi faptul că vei curăța zona și vei trimite deșeurile într-un loc special amenajat. În cazul acesta, câmpul din spatele Lacului Morii nu reprezintă un loc special amenajat pentru descărcarea molozului.
Poliția Locală a sistat depunerea de moloz din zona Lacului Morii, apoi a fost în inspecție și pe șantierul din Giulești. S-a deschis o anchetă, iar firma Erbașu a fost amendată joi cu suma de 40.000 de lei de către Poliția Locală.
ProSport a luat legătura cu șeful de șantier de la Giulești, Florin Zăvoianu, dar reprezentantul companiei Erbașu a refuzat să comenteze acest subiect. Pe 20 martie, consilierul Octavian Berceanu l-a contactat pe Florin Zăvoianu. La momentul respectiv, șeful de șantier i-ar fi transmis lui Berceanu că firma Erbașu nu are un contract cu un depozit de deșeuri unde să depoziteze materialele provenite în baza autorizației de demolare a stadionului „Valentin Stănescu”. Acest lucru a fost specificat de Octavian Berceanu în sesizarea depusă la Garda de Mediu București.
Șantierul de la Giulești. Joi, 28 martie. Foto: Octavian Vasilescu
Directorul de investiții din cadrul Companiei Naționale de Investiții (CNI), Adrian Cefalan, a vorbit pentru ProSport despre acest aspect: „Nu știu nimic despre acest lucru (n.r întrebat de depunerea ilegală a molozului în preajma Lacului Morii). Chiar azi am fost pe șantier (n.r joi, 28 martie) și i-am întrebat dacă nu s-au acumulat prea multe deșeuri. Mi-au transmis că mai așteaptă câteva zile până să înceapă să mai care. Este în totalitate răspunderea constructorului. Noi (n.r CNI) doar ne asigurăm că ei au parte de cele mai bune condiții.”
În sesizarea depusă la Garda de Mediu, consilierul Berceanu a precizat și legea încălcată de constructor: „Conform art 14 alin (3) din OUG 68/2016, titularii pe numele cărora au fost emise autorizații de construcţie şi/sau desfiinţări au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări, astfel iÌ‚ncaÌ‚t să atingă progresiv, paÌ‚nă la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere, care utilizează deşeuri pentru a iÌ‚nlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE.
Modul de gestionare a deșeurilor provenite din desființarea stadionului Rapid de către operator contravine Directivei europene, Legii 211/2011 art. 22 și este sancționat conform art. 61.”
Cu această practică nu este de acord nici președintele IRIDEX, Corneliu Pascu: „Deșeurile din construcții trebuie duse în centre speciale pentru reciclare. Armătura se păstrează, iar pământul care rămâne e dus în depozite speciale. Deșeurile nu pot fi lăsate pe câmp. Asta nu, clar nu. Nimeni nu poate permite așa ceva”, a spus Corneliu Pascu, pentru ProSport. IRIDEX este o companie specializată în gestionarea deșeurilor, fondată în 1990.
Camionul firmei Erbașu, părăsind zona cu pricina. Foto: Octavian Berceanu
Constructorul ar fi trebuit să recicleze 55% din materialul demolat!
ProSport a solicitat și un punct de vedere din partea ONG-ului „Let’s Do It, Romania”, organizație care militează pentru o țară cu zero deșeuri. „Let’s Do It, Romania” este cea mai mare mișcare socială din România, cu peste 1.4 milioane de voluntari implicați în cei șapte ani de activiate. Specialistă în protecția mediului din partea ONG-ului, Laura Macovei a comentat situația: „Deșeurile din construcții trebuie depozitate în zone autorizate sau, în funcție de compoziția molozului, deșeurile pot fi concasate în stații autorizate pentru a fi transformate în noi resurse.
Conform Ordonantei de Urgență 68/2016, au fost setate ținte de pregătire pentru valorificare și reciclarea materialelor provenite din construcții: pentru 2019, aceste ținte sunt de 55%. (45% au fost in 2018).
Aceste ținte sunt in răspunderea deținătorului de autorizație de construcție sau demolare. În niciun caz depozitarea în spații neamenajate nu este sănătoasa pentru mediu sau pentru oameni, natura are nevoie de mult timp pentru a digera aceste deșeuri. Dacă există polimer plastic în compoziția materialelor de construcții, acest timp poate fi chiar și de 500 de ani. Nu în ultimul rand, nu este eficient să cautăm resurse noi, când putem valorifica ceea ce există deja.”
Pentru constructor intervine o nouă problemă. Teoretic, construcția noului stadion ar trebui să înceapă în primele zile ale lunii mai. Până atunci ar trebui să fie încheiat procesul de demolare, dar și zona ar trebui curățată.. Râmâne de văzut unde vor duce, până la urmă, cei de la Erbașu molozul de la Giulești.
Aici a fost depus molozul. Foto: Octavian Berceanu
Pe 10 ianuarie a început demolarea stadionului Giulești. După ce au scos scaunele, muncitorii au făcut loc buldozerelor, care au pus la pământ o bună parte din stadion. Diferența dintre Ghencea și Giulești este că primul va fi refăcut de la zero, în timp ce la al doilea se realizează o renovare masivă.
Campionatul European din 2020 marchează 60 de ani de la prima ediție. 12 orașe vor găzdui meciurile de la turneul final. Arena Națională din București va fi gazdă pentru echipele din Grupa C, pe care o împarte cu Amsterdamul. La București se vor disputa trei jocuri din faza grupelor și unul din optimile de finală. Celelalte 11 orașe care participă la organizarea EURO 2020 sunt Roma, Baku, Sankt Petersburg, Copenhaga, Amsterdam, Londra, Glasgow, Bilbao, Dublin, Munchen și Budapesta. Finala se va disputa la Londra, pe Wembely. Turneul final va avea loc în perioada 12 iunie – 12 iulie. Va fi primul Campionat European la care va fi folosit sistemul VAR.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER