Românul care a revoluționat lumea sportului!** A primit 16 titluri de „Doctor Honoris Causa”! Află cine e și ce a făcut pentru sportul mondial

De ce sportivii care obțin medalii devin mai înalți și mai grei
decât media obișnuită, de ce atleții negri obțin rezultate mai bune
decât cei albi sau de ce medaliile la natație sunt câștigate de
sportivii albi?…Sunt doar câteva dintre întrebările pe care și
le-au pus iubitorii sportului de-a lungul timpului. La toate
acestea a găsit răspuns un fost baschetbalist de performanță,
românul Adrian Bejan, care este cotat acum între primii 100 de
cercetători ai lumii după numărul de citări. Bejan, care cu mândrie
spune că este român, a explicat evoluția contrastantă în sport
dintre albi și negri, utilizând legile locomoției, teoria lui
stârnind multe controverse, unele chiar rasiale.

1. De ce sportivii care câștigă devin mai înalți
și mai grei?
Este necesar să fie introduse categorii de greutate la diverse
discipline sportive?
– În ultimii 100 de ani, media de înălțime a înotătorilor a crescut
cu 11,4 cm;
– în ultimul secol, media de înălțime a alergătorilor de 100 m plat
a crescut cu 16,2 cm;
– în tot această perioadă, media de înălțime a oamenilor a crescut
doar cu aproape 5 cm.

Bejan a observat că viețuitoarele mai mari obțin timpi mai buni la
viteză, indiferent dacă acestea sunt zburătoare, alergătoare sau
înotătoare. Inginerii Adrian Bejan și Jordan Charles de la
Universitatea Duke (Carolina de Nord) au analizat înălțimea și
greutatea atleților și înotătorilor din ultimii 100 de ani. Ei au
constatat că, în ultima sută de ani, timpii la viteză s-au
îmbunătățit, însă, în același timp, au crescut și înălțimea și masa
musculară.

Bejan și Charles au ajuns la concluzia că media înotătorilor a
crescut cu 11,4 centimetri, în timp ce în ultimul secol media
alergătorilor de 100 metri plat a crescut cu 16,2 centimetri. În
aceeași perioadă, media de înălțime a oamenilor a crescut doar cu
aproape cinci centimetri. Cei doi cercetători au concluzionat că
performanțele sportivilor sunt direct proporționale cu înălțimea și
greutatea și, cu cât aceștia sunt mai grei și mai înalți, cu atât
rezultatele sunt mai bune. „Tendința observată de analiza noastră
sugerează că recordurile de viteză vor continua să aparțină
sportivilor mai înalți și mai grei”, a declarat Charles. Mai mult
decât atât, cercetătorii susțin că acest model de creștere poate fi
prezis cu ajutorul teoriei constructale, o teorie care explică
printre altele forma și dimensiunile construcțiilor naturale nevii
(formarea bazinelor râurilor, forme de relief), cât și vii.

Analiza lui Bejan a plecat de la definiția legii constructale, care
spune că, pentru ca un sistem macroscopic de mărime finită să
supraviețuiască în timp, configurația sa trebuie să evolueze astfel
încât să ofere cel mai bun acces pentru curenții care curg prin el.
Aceasta se referă la un fenomen universal din natură: generarea
configurațiilor de curgere. Atât prin organismele vii, cât și prin
structurile fizice neînsuflețite circulă felurite fluide: apă, aer,
sevă, sânge, fluxuri electrice și calorice. În tranzitul lor,
fluidele au tendința de a curge mai ușor, pe căi de mai mare acces.
Potrivit lui Bejan, animalele mai mari trebuie să se miște mai
rapid decât cele mici. Folosind aceste date, cercetătorii pot
descoperi care era viteza la alergare în Antichitate, de exemplu.
Autorii sugerează că ar putea fi necesară introducerea de
diferențieri pe categorii de greutate în probele de natație, precum
cele din box, lupte și haltere.

2.
Olandezii, nevoiți să modifice
ușile!!
În ultimii 150 de ani, olandezii au evoluat de la unul dintre
popoarele cu cea mai mică talie din Europa la unul cu cea mai
ridicată din lume. Acum, înălțimea medie a bărbaților olandezi este
de 185,5 cm, iar a femeilor de 170cm. Potrivit unor studii,
creșterea în înălțime a populației olandeze s-a produs începând cu
mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu instaurarea democrației
liberale și cu sporirea prosperității oamenilor. Printre
explicațiile acestui proces se numără dieta bogată în proteine a
olandezilor, nivelul de trai ridicat și sistemul sanitar foarte
bun. Din acest motiv, studiile arată că olandezii au fost nevoiți
să modifice dimensiunile ușilor la case. În contrast, populația
Americii, la un moment dat cu peste 7 cm mai înaltă decât media
olandeză, nu a mai crescut în înălțime în ultimii 25 de ani.

3.
Supremația
negrilor
Dacă la ediția din 1996 a Jocurilor Olimpice de la Atlanta,
canadianul de origine jamaicană, Donovan Bailey (1,84 m, 82 de kg)
ducea recordul mondial la 100 metri plat la 9,84 secunde, trei
ediții mai târziu, la Beijing 2008, jamaicanul Usain Bolt (1,95 m,
94 de kg) ducea recordul mondial la 9,69 secunde. La ediția
Campionatelor Mondiale din Berlin din 2009, Bolt cobora cea mai
bună performanță din istorie la 9,58 secunde. De asemenea, toată
finala olimpică din Beijing în proba de 100 metri plat a fost
formată din bărbați de culoare: Bolt (Jamaica), Thompson (Trinidad
Tobago), Dix (SUA), Martina (Antilele Olandeze), Powell (Jamaica),
Frater (Jamaica), Burns (Trinidad Tobago) și Patton (SUA).

4.
Ombilicul face diferența în atletism și
natație
Bejan a descoperit că performanțele obținute de albi sau de negri
în diferite discipline sportive țin de ombilic, centrul de
gravitație al corpului. Ombilicul reprezintă secretul dominației
persoanelor de culoare în cursele de atletism și a persoanelor albe
în natație. Bejan a ajuns la concluzia că poziția ombilicului face
diferența între doi atleți sau doi înotători de aceeași înălțime,
unul de culoare și unul alb, dacă sunt comparați. „Astfel, în
fiziologia sportivilor de origine vest-africană, centrul de
gravitate al corpului este mai sus decât cel al concurenților lor
de origine europeană, ceea ce le oferă un avantaj la sprint”, a
spus Bejan. Însă în piscină, persoanele albe au avantajul unui tors
mai lung decât cel al persoanelor de culoare, ceea ce arată că
ombilicul lor este mai jos. „Înotul este arta de a trece pe valul
pe care îl face înotătorul. Cel care face un val mai mare avansează
mai repede și, cu cât torsul său este mai lung, cu atât valul este
important. Europenii au un tors, în medie, cu trei procente mai
lung decât cel al persoanelor de culoare, ceea ce le conferă un
avantaj de viteză de 1,5 la sută într-o piscină”, a menționat
Bejan. Asiaticii au torsul la fel de lung ca europenii, însă sunt
mai mici, pierzând astfel acest avantaj de viteză.

Proiecte pentru US Air Force

Bejan a obținut câteva proiecte importante și de unul singur, două
dintre ele fiind pentru US Air Force, iar ideea cu teoria
constructală a ajuns pe masa Guvernului SUA, pentru a i se găsi
aplicabilitate în domenii de interes național.

El este „apostolul” Teoriei Constructale, francezii, care au spus
despre ea «că descrie inteligența naturii», punând-o primii în
aplicare. Teoria constructală se bazează pe principiul potrivit
căruia toate lucrurile de pe planetă curg, tinzând spre
perfecțiune. Teoria este folosită în Occident la construirea
cartierelor rezidențiale, amenajarea fluviilor sau fluidizarea
traficului urban. Publicația „Science et Vie” l-a elogiat pe român
pentru teoria constructală pe care a intitulat-o „cheia formelor
perfecte din Univers”.

Părinții,
hărțuiți de Securitate
Adrian Bejan era în 1969 student olimpic la Politehnica Galati,
când a plecat cu bursă la Institutul de Tehnologie din
Massachusetts. Părinții lui, ambii intelectuali, pe care nu a mai
apucat să-i vadă de atunci, au fost hărțuiți de către Securitate,
deoarece el a refuzat să se întoarcă în țară. „Ceaușescu era la
putere, iar tatăl meu a fost destul de deștept să plece. De fapt,
părinții lui l-au făcut să plece, iar asta a însemnat foarte mult
ca el să-și urmeze visurile, chiar dacă opresiunile regimului
comunist i-au împiedicat să fie împreună din nou vreodată”, ne
spune fiul lui, William Bejan.

9,58 e
recordul mondial la 100m stabilit de Usain Bolt (august 2009,
Berlin). În România, cel mai bun timp al ultimului deceniu l-a scos
Florin Suciu (10,24, iulie 2007)

publicat de Romeo CHIRIAC,
Andrei MAZURCHIEVICI