Scurt tratat de fotbal pentru FC Smerenia

Mă sună la pauză prietena mea cea mai bună, stewardesa:
„Fată, tu vezi ce ne fac ăștia, fată?!” Ce să văd, c-am stat tot
timpul cu ochii închiși, m-am afumat cu etnobotanice și-am strigat
„Zât!”, „Marș, potaie!”, „Să vină hingherii!”.

Am așteptat apoi să-l prindă nea Gigi la telefon pe Cel de Sus
(suna ocupat), ca să aflăm și noi de unde ni s-a tras. Explicația
lu’ Patronu mi s-a părut rațională: „Dumnezeu a spus «Stai să vezi
tu, chiar dacă ai echipă mai bună, nu o să joace nimic, ca să vezi
cum te ciuruiesc ei pe tine ca să nu mai fii trufaș, să fii
smerit». Asta trebuia să fac. Altfel, nu-mi explic cum a dormit
echipa pe teren, a fost ceva supranatural. Nu s-a mai întâmplat așa
ceva, nicio echipă n-am văzut așa, nu doar pe Steaua, să stea pe
teren și să doarmă… Dumnezeu mie mi-a dat palmă”. Am înțeles care e
noua strategie de joc: smerenia.

M-am dus de-am dat niște acatiste pentru meciul cu Gaz Metan Mediaș
și-acuma mă pun să scriu un mic tratat de fotbal pentru băieții lui
Stoichiță: Fotbalul e un sport care se joacă și pe goluri. Un gol e
atunci când reușești să introduci mingea în poarta adversarilor.
Poate părea ciudat, dar cine dă mai multe goluri câștigă.
Important: pe un teren acoperit, de regulă, cu iarbă, sunt două
echipe: ai noștri și ai lor. Din păcate, ai noștri sunt tot
unsprezece. (Se mai învârt pe-acolo și niște arbitri, dar sunt
momente când asta n-are nicio relevanță). Important: nu te speria
când începe repriza a doua. Vei băga de seamă până la fluierul
final că s-au schimbat porțile.

Există trei mari stiluri de joc: deloc, trufaș și smerit. „Deloc” e
atunci când te-ai înțeles cu arbitrii să joace ei. „Trufaș” e
atunci când ții cu tot dinadinsul să câștigi, te agiți mult, deci
păcătuiești mult. Ă‚sta e stilul luciferic, diavolesque. Te vede
Dumnezeu și te judecă. Varianta cea mai bună e „smerit”, cu inima
curată. Pe principiul „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Îți
place să ți-o iei la vinclu? Păi, crezi că lu’ adversarul tău îi
place? Mai bine vezi demarcatul din careul nostru, decât ofsaidul
din careul lor. Nu-ți clădi ocazii de gol pe teren: centrarea vine
tot din ceruri. Pocăiește-te, că tabela de marcaj e în mâinile Lui.
Nu faulta, că nu-i creștinește. Mai bine dă-te tu lovit și roagă-te
pentru un penalty.

În condițiile astea, trebuie schimbat și imnul – i-auzi: „Mă
rog, Doamne, la icoane/ Scapă-ne de ghinioane/ Nu le da la dușmani
soartă/ Să ne-apropiem de poartă”: (featuring Florin Salam, mare
fan de-al nostru). Un sfat tehnic pentru meciul de duminică: nu vă
jucați cu focu’ pe lângă Gaz Metan.

articol scris de Lelia
MUNTEANU