SERIAL | Echipele Armatei, zbuciumul omoloagelor Stelei. Episodul al treilea: Dukla Praga. Condamnată la dispariție, echipa roș-galbenă a renăscut din propria cenușă

În țările care au avut ghinionul să intre în sfera comunistă, acesta și-a întins tentaculele mizerabile urmând un șablon stabilit de cei care au impus o asemenea orânduire socială îndoielnică. Acesta însă nu a fost întins pe un teren plan, astfel încât să fie copiat peste tot la fel, ci s-a imprimat în funcție de situația prezentă în teren, în unele locuri mai pregnant, în altele mai puțin. Într-un asemenea tipar s-a înscris și crearea unor cluburi sportive departamentale, căci totul trebuia uniformizat.

Cele mai mai influente, autoritare, protejate și unde se vărsau cei mai mulți bani erau cele ale Armatei și ale Securității. De ce? Căci instituțiile care le patronau erau cele care apărau regimurile dictatoriale ce înhățaseră respectivele țări. Aceasta a fost explicația că și în timp de pace uniformele au controlat sportul. Cum afirmam mai înainte, în unele țări mai apăsat, în altele mai puțin, în funcție de gradul de duritate al fiecărui regim.

Pornind de la evenimentele care de curând au marcat în mod nefast existența Stelei de la noi, în materialul de față, am încercat să vedem dacă omoloagele ei din celelate foste țări socialiste din Europa au avut parte de un asemenea zbucium.

Fără România au fost opt asemenea țări, incluzând-o aici și pe Iugoslavia care mai degrabă a fost și s-a comportat ca o țară nealiniată, nefăcând vreodată parte din Pactul de la Varșovia. Am prezentat în cele ce urmează felul în care au pătruns toate acestea în fotbalul din țările lor, ce denumiri au avut de-a lungul timpului, de ce influență s-au bucurat și apoi perioada mai incomodă pe care au trăit-o aproape toate odată cu dispariția comunismului, cel care le-a dat viață și mai apoi seva existenței.

• Episodul al treilea: CEHOSLOVACIA. DUKLA PRAHA.

S-a înființat în 1948 sub numele de Armádní tĂ›lovýchovný klub (ATK) Praha. Clubul a fost susținut de armata cehoslovacă, având șapte secții sportive. În 1953, când a câștigat primul titlu, și-a schimbat denumirea în ÚstÅ™ední dům armády (ÚDA) Praha. Iar în 1956, când a câștigat din nou titlul, a devenit Dukla Praha.

Avea să devină una dintre protagoniste, însă spre deosebire de situația din alte țări socialiste, aici nu și-a disputat supremația cu vreo echipă a Internelor, ci cu concitadina Sparta, chiar și cu Bohemians la un moment dat, dar și cu formațiile slovace Slovan Bratislava sau Spartak Trnava. După căderea comunismului și ruperea Cehoslovaciei, lucrurile au început să-i meargă rău.

În 1994, Armata a încetat s-o mai susțină, iar în clasamentul final de-atunci s-a situat pe ultimul loc, și nu numai că a retrogradat, dar și-a pierdut și statutul profesionist, astfel încât a ajuns în eșalonul al treilea! Condamnată la dispariție, după ce n-a reușit să mai depășească statutul în care decăzuse, a fuzionat în 1996 cu Portál Příbram, echipă din eșalonul secund.

Pentru un sezon a jucat în cartierul praghez Dejvice, pe stadionul Juliska, și s-a numit Dukla Příbram. Apoi s-a mutat la Příbram, devenind mai întâi Marila și apoi 1.FC Příbram.

Astfel Dukla a dispărut și ca nume, dar nu pentru totdeauna. Un club din amintitul cartier, numit Dukla Dejvice, fondat în 1959, și-a luat numele de Dukla Praga și culorile tradiționale roșu-galben. În 2006, a preluat locul din eșalonul secund al echipei JakubovÍovice, iar în 2011 a promovat în prima ligă.

Dukla Praga se află pe în prezent pe locul 10 din 16 echipe în campionatul Cehiei, cu 19 puncte după 16 etape. Lider e Viktoria Plzen, cu 46 de puncte. la echipa antrenată de Jaroslav Hynek evoluează fostul internațional ceh Martin Jiranek (38 de ani), 31 de selecții în prima reprezentativă, fost jucător la Reggina, Spartak Moscova și Birmingham.

Dukla a cucerit 11 titluri (1953, 1956, 1957-58, 1960-61, 1961-62, 1962-63, 1963-64, 1965-66, 1976-77, 1978-79, 1981-82) și 8 cupe (1960-61, 1964-65, 1965-66, 1968-69, 1980-81, 1982-83, 1984-85, 1989-90); a participat la 22 de ediții ale cupelor europene.