Andrei, băiețelul Ionelei (3 ani), sora mai mare a lui Marian Cozma, reprezintă sufletul care asigură echilibrul într-o familie cutremurată, boțul de om care centrează toată atenția alor săi, chiar atunci când inima și mintea acestora sunt posedate de un trecut implacabil și chinuitor. Andrei îi face să meargă mai departe și să-și canalizeze atenția și energia într-un prezent tulburător.
Bună, Ionela, ce mai faci? Am auzit că pleci și tu mâine (n.r. – azi) la Veszprem…Sunt în drum spre cimitir, cu mama. Da, eu n-am mai fost niciodată și mi-e și frică de ce sentimente mă vor încerca pe acolo. Trebuia să ajung când era frate-miu în viață, dar… A ajuns până la urmă Alexandra (n.r. – sora mai mică) să-l aducă acasă…
O casă care a devenit pustie, cum spuneai anul trecut, deși sunteți o familie numeroasă…Mai trec prietenii lui, chiar au fost zilele trecute Rareș Jurcă, Vali Ghionea, însă fără Marian e groaznic, iar acum, în aceste zile, în casă e pur și simplu tăcere. Camera lui e la fel, casa e la fel, noi suntem însă cu totul altfel.
Dar îl aveți pe băiețelul tău, care animă mereu casa…Știi ce le spune el alor mei când îi vede că plâng!? Taie’ (n.r. – tataie), o să ajung eu handbalist ca Marian și atunci nu-ți vor mai curge lacrimi. Maie’ (n.r. – mamaie), când mă voi face eu mare, o să-i omor eu pe ăia care i-au făcut rău lu’ unchiu’…
Trist… Dar ai văzut că ieri s-a anunțat că Raffael Sandor e principalul vinovat…Ne-am închipuit că el ar fi, pentru că era singurul stângaci.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER