Proaspăt transferat la Steaua de la Oțelul Galați, Alexandru Tudorie a cunoscut la doar 19 ani pentru prima dată efectele negative ale derapajelor din viața personală. Atacantul este acuzat de fosta sa prietenă că a fost violent și că a bătut-o pe o stradă din Centrul Vechi. Circumstanțele agravante? Tudorie ar fi fost băut, iar episodul s-ar fi petrecut la ora patru dimineața, imediat după ce Steaua a revenit din deplasarea de la Petrolul.
Cazul lui Tudorie este doar ultimul dintr-o serie lungă de probleme pe care tinerii fotbaliști, în special cei proaspăt transferați la o echipă mare din București, le au cu viața extrasportivă. ProSport deschide din nou problema dată de absența psihologilor sportivi din staff-ul cluburilor din Liga 1. Foarte puține echipe au colaborat sau colaborează cu specialiști capabili să consilieze și să îndrume tinerii care se confruntă brusc cu faimă și cu bani, iar asta a avut rezultate dramatice de-a lungul ultimilor ani. Am avut exemple de fotbaliști care au dispărut complet din sport după ce nu au știut să gestioneze astfel de momente în tinerețe, dar și de unii care și-au ratat atingerea potențialului din pricina greșelilor.
Am discutat pe subiectul Tudorie în special, dar pe cel legat de fotbal în general, cu psihologul sportiv Andreas Hniatiuc. Specialistul a tras niște concluzii clare.
Domnule Hniatiuc, de ce cad tinerii fotbaliști în astfel de capcane? De ce nu conștientizează pericolul expunerii de acest fel deși au la dispoziție exemple anterioare? Astfel de momente, în care tinerii își manifestă în public anumite comportamente sau atitudini personale cu profunde conotații negative sunt cauzate de lipsa unui sistem de valori reale, pozitive, care să îl ajute pe sportiv să se comporte adecvat. Nevoia de expunere este tot mai prezentă la tinerii care nu țin cont de faptul că un sportiv de performanță trebuie să aibă o conduită model, să respecte norme de seriozitate, disciplină și comportament, omițând faptul că viața publică implică anumite rigori. De asemenea, ar trebui să țină cont de faptul că comportamentul într-un spațiu public contribuie la formarea imaginii opiniei publice despre acea persoană.
Cum poate preveni un psiholog sportiv astfel de ieșiri în decor, presupunând că fiecare club din Liga 1 ar avea unul în staff? În primul rând, trebuie menționat faptul că prezența unui psiholog sportiv în cadrul staffului tehnic nu este justificată de nevoia de a interveni la nivelul sancționării disciplinare a jucătorilor. Rolul acestuia, printre altele, este acela de a contribui la formarea unui sistem de valori autentice, în cazul jucătorului, menite să îl ajute să reușească în careieră și nu numai. Astfel, psihologul devine o componentă esențială a procesului de educare a sportivului, are un rol formator, oferindu-i sportivului alternativa unor modele pozitive.
Poate fi periculos și modul în care vestiarul îl va primi acum pe Tudorie? Cum trebuie gestionat de către grup un astfel de moment? În cazul unor astfel de ieșiri publice, cu impact negativ asupra imaginii sportivului, cei care trebuie să ia atitudine la nivelul vestiarului trebuie să fie căpitanul echipei și antrenorul, fie în mod direct, fie prin intermediul membrilor staffului tehnic. Astfel de momente de expunere în public trebuie descurajate în cazul oricărui jucător deoarece afectează negativ imaginea întregului colectiv din care sportivul face parte!
Andreas Hniatiuc este un psiholog sportiv membru al Colegiului Psihologilor din România care a lucrat cu Sportul Studențesc, FC Național, Academia de Fotbal „Gheorghe Hagi” și FC Viitorul. Foto: arhivă personală
Gigi Becali a dat afară psihologul din vestiarul Stelei: „Aici există un singur psiholog, adică eu!”
Studiul FIFPro a venit la mai bine de trei ani după ce Mihai Stoica, fostul manager general al Stelei, sesizase o astfel de problemă la club. În 2012, Stoica l-a abordat pe Gigi Becali și i-a propus angajarea unui psiholog la echipă, însă a fost ironizat de finanțator, după cum scria ProSport: „Păi bine, măi Michele, nu te am pe tine psiholog la echipă? De ce te-am adus? Nu, tată, atâta vreme cât sunt eu la Steaua, nu vom aduce niciun specialist de genul ăsta că ne facem de râs„. În 2009, clubul Steaua a adus de mai multe ori în vestiarul echipei trei femei-psiholog, iar în una dintre ședințe s-a nimerit să vină Gigi Becali. „Când am intrat la vestiar, le-am văzut pe fetele alea acolo? Le-am zis ce e cu voi? Când am auzit că fac ședințe de psihologie, le-am dat afară! Aveau și niște tobe, că făceau nu știu ce terapie de grup… Când le-am dat un șut tobelor alea… La Steaua, există un singur psiholog, adică eu„, a dezvăluit atunci finanțatorul Stelei.
Rolul de psiholog a fost asumat de Gigi Becali în repetate rânduri în istoria recentă. Totuși, finanțatorul campioanei nu a dat de prea multe ori dovada unui om capabil să gestioneze momentele dificile. Foto: ProSport
38% dintre fotbaliștii în activitate au probleme legate de depresie și/sau anxietate
Un studiu dat publicității la începutul acestei luni de către FIFPro, sindicatul jucătorilor FIFA, relevă statistici îngrijorătoare și subliniază importanța pe care cluburile de fotbal trebuie să o acorde consilierii psihologice. Nu mai puțin de 38% dintre jucătorii de fotbal în activitate care au participat la studiu au raportat probleme legate de depresie și/sau anxietate. Procentul este de 35% în ceea ce îi privește pe foștii fotbaliști. Același studiu mai poate fi interpretat ca o explicație pentru faptul că sunt mulți fotbaliști care fumează. FIFPro susține în material că 4% dintre jucătorii în activitate mărturisesc că fumează. „Sperăm că studiu va veni să ajute la conștientizarea problemelor și să îi facă pe cei care dețin controlul în fotbal să pună la punct măsuri pentru ajutorarea celor cu probleme psihice„, a spus Vincent Gouttebarge, Chief Medical Officer al FIFPro.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER