SPECIAL – Povestea „fabricii” care a produs cel mai scump fotbalist din România

Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.

• Vedetele de mâine ale României se șlefuiesc de oamenii care dovedesc că fotbalul poate să fie o afacere profitabilă. Școala de fotbal Ardealul și Mihai Georgescu au produs milioane de euro și au devenit cele mai sonore nume, din ultimii ani, în fotbalul de copii și juniori. Chiricheș și Maxim sunt mândria lor.

Cei mai în vogă jucători români ai momentului au plecat de aici. Au venit la puțin timp după ce și-au făcut buletinul, iar acum au ajuns cei mai valoroși din lotul lui Pițurcă. Chiricheș valoarează 11 milioane de euro, iar Maxim 6 milioane. Alexandru Moldovan, omul care a inventat „Școala de Fotbal Ardealul Cluj”, se laudă cu ei. El s-a prins că e mai bine să investești în copii și juniori decât într-o echipă de seniori fără viitor, chiar dacă n-a primit încurajări la început. „Se spune că doar fraierii și nebunii investesc în fotbal”, ne întâmpină cu o glumă Alexandru Moldovan. Povestește că totul a început dintr-o întâmplare combinată cu pasiune. „Am microbul de la 14 ani, de când am văzut un meci dintre U Cluj și Petrolul. Ideea mi-a venit în 2005, după ce am cumpărat o fabrică la Gherla. Am fost rugat de autorități să mă implic și în susținerea echipei de fotbal. Am investit la Olimpia Gherla, dar m-am gândit că ar fi mai bine să fac o școală de fotbal. L-am adus pe Mihai Georgescu de la Școala Nicolae Dobrin și așa am început. Cu generația lui Maxim, Chiricheș sau Răduț. Așa a început povestea”, își amintește Moldovan.

Buget inițial de 83.000 de euro

FC Ardealul s-a mutat la Cluj după câteva luni, iar bugetul din primul sezon a fost cel mai mic de până acum. Calculele s-au făcut pe termen lung. „Primul sezon ne-a costat 83.000 de euro. Am știut de la început că nu am cum să amortizez investiția mai devreme de 15 ani și abia după 10 ani să ne autofinanțăm”, spune Alexandru Moldovan. Investițiile au crescut în fiecare an și au ajuns la peste 200.000 de euro pe an. „În acest sezon am cheltuit deja 95.000 de euro, de la 1 august. În total, am cheltuit 1,7 milioane de euro, fără investițiile în infrastructură. Sunt multe cheltuieli. Cazarea, masa, chiria, obligațiile la stat. Avem și zece salariați, dintre care cinci sunt antrenori”, povestește Moldovan.

600.000 de euro în baza de pregătire

Calculele inițiale s-au modificat în scurt timp, după ce boss-ul de la FC Ardealul a decis să-și construiască propria bază de antrenament. „Împărțeam terenul de la Clujana cu „U” Cluj. Așa nu se putea face performanță. Mi-am dat seama că trebuie să investesc, altfel nu aveam viitor. Am investit 600.000 de euro în baza de antrenament exact în 2008, când a început criza. A fost un moment nepotrivit. M-a prins criza nici în care, nici în căruță. Îmi amintesc că atunci când am preluat terenul era așa mare noroiul, încât trebuia să-ți ridici mingea ca să poți să șutezi. Am băgat 300 de tone de pământ să fac terenul în patru ape și la nivel foarte bun. Am reușit să facem două terenuri, dintre care unul sintetic, vestiare și un teren de pregătire specifică. Cu infrastructura creată a fost mult mai ușor să atragem copiii”, spune Alexandru Moldovan.

„La noi nu merge cu pile”

Selecția este foarte riguroasă la Ardealul și se face continuu, până când jucătorii termină junioratul. În prezent, sunt 126 de jucători, în cele 6 grupe de vârstă. „La noi nu merge cu pile”, spune din start Alexandru Moldovan. A ajuns să investească 16.000 de euro lunar în Centrul de copii, iar părinții plătesc în funcție de performanțele pe care le ating cei mici. „Avem 3 categorii. Cei mai buni au gratuitate totală. A doua categorie sunt cei cărora le asigurăm 50 la sută din banii pe care îi plătesc și a treia categorie sunt copiii în care părinții au încredere și noi nu, iar atunci aceștia finanțează în totalitate. Se fac mișcări o dată la 6 luni în aceste categorii, în funcție de rapoartele antrenorilor. Masa costă 600 de lei lunar, iar cazarea 100 de lei”, spune Moldovan, care lucrează chiar cu fiii săi. Călin, fost portar la „U” Cluj și Claudiu sunt antrenori în cadrul „Școlii Ardealul”. „Având în vedere că antrenorii lucrează două ore pe zi, îi plătim bine. Avem pretenția ca antrenorii să aibă licență A și B. Nu-i primim fără. Le oferim tot felul de programe trimise de UEFA. Multe cluburi de juniori greșesc de exemplu când fac antrenamente de forță cu copiii. Noi nu facem asta, pentru că le încetinește creșterea. Facem însă antrenamente specifice foarte mult. Am constatat că de la 14 la 16 ani e important să le crească toate organele interne pentru a avea capacitatea de a se pregăti la un anumit nivel. Astfel, ai noștri cresc peste 1,80 metri, în medie”, explică Alexandru Moldovan.
Procesul de educație este și el foarte important. Școala de Fotbal Ardealul are o colaborare cu un liceu din Cluj, tocmai pentru ca programa școlară să nu afecteze mult pregătirea sportivilor. „Antrenorul le stabilește masa și programul de odihnă. Au pedagog de noapte, care are grijă să meargă la școală. Ținem mult să-și ia BAC-ul și, în primul rând, punem accentul pe limbile străine. Copiii trebuie să știe să vorbească atunci când merg la probe în Anglia, Italia, Germania…”, spune Moldovan.

Un milion pe Chiricheș

După primul ciclu de patru ani, au venit și banii pentru Ardealul. Încasările se bazează în mare parte doar pe vânzarea de jucători. Sponsorizările și banii de la autoritățile locale și județene sunt mai mult simbolice. Chiricheș a venit și el la 14 ani la Ardealul, descoperit de Mihai Gerogescu. A fost vândut la Pandurii pe 75.000 de euro, la terminarea junioratului, iar apoi ardelenii au luat un procent de 5 la sută din transferurile la Steaua și Tottenham. Astfel, s-a ajuns ca Ardealul să ia 1.070.000 de euro până în prezent pe fundaș. În cazul tuturor jucătorilor, se plătește o cotă de solidaritate școlii de fotbal, la fiecare transfer.  Se adaugă și o îndemnizație de formare, care oscilează între 3.500 și 1.000 de euro, în funcție de liga în care se transferă jucătorul, „Se ia o cotă din primul transfer, apoi o cotă de solidaritate, stabilită în contract. Pe Chiricheș am primit 75.000 de mii de euro la vânzare, pe Maxim 80.000, pe Răduț 150.000, iar pe Lungu am luat 100.000 de euro de la Sportul”, povestește Moldovan, care a cheltuit 350.000 de euro cu generația lui Chiriceș și Maxim și a scos aproape 1,5 milioane.

FRF nu dă bani, patronii dau „țepe”

Clujenii preferă să trimită jucători la probe în Italia, decât în Liga I. Italienii plătesc mai bine și, mai ales, nu încearcă să fenteze.”În țară se vinde un jucător care termină junioratul cu 10.000-15.000 de euro. Afară se plătește până la 50.000 Chiar acum avem trei jucători trimiși în probe la Ternana. Mihai Maxin, care seamănă cu Maxim și la calități, nu doar la nume, fundașul Marius Pop și atacantul Fabian Vătavu. În Liga I se întâmplă să te mai fentezi. De exemplu, „U”Cluj l-a transferat pe Vlad Morar la Petrolul cu titlu gratuit și noi n-am mai luat niciun ban”, spune președintele de la Ardealul, care e supărat că FRF și statul nu se implică în creșterea tinerilor și oferă exemplul Ungariei. „Acolo există 14 Academii de elită, care joacă în liga lor. Federația maghiară oferă anual între 280.000 de euro și un milion de euro academiilor, în funcție de rezultate. La noi de ce nu se întâmplă așa? Noi producem fotbaliști pentru România și nu primim nimic”, spune Moldovan, care încheie totuși optimist: „Sunt convins că vor veni și banii. Sunt mulțumit că am creat cariere și am făcut copii fericiți”.

83.000 de euro pe an este bugetul cu care a pornit Școala de fotbal Ardealul

11 milioane de euro este evaluarea actuală a lui Chiricheș, vândut de Steaua cu 8,5 milioane la Tottenham

Cum devine o școală de fotbal profitabilă

Mihai Georgescu este unul dintre cei mai apreciați antrenori de copii și juniori din țară. A lucrat cu Dobrin, a ajutat la înființarea FC Ardealul și din 2012 și-a făcut propria școală de fotbal. Tehnicianul ne-a explicat care sunt etapele de la ideea de afacere până la primul transfer.
Georgescu lucrează de 28 de ani cu copii între 14 și 18 ani. Peste 70 de jucători crescuți de el au ajuns să joace cel puțin la nivelul Ligii I, iar 11 au făcut pasul și la națională. I-a învățat fotbal pe Chiricheș, Maxim, Raț sau Răduț. Antrenorul a plecat de la Ardealul și s-a decis să-și facă propria școală de fotbal, alături de un finanțator. „Viitorul Mihai Georgescu” e la primul ciclu de jucători. Spune că a urmat niște pași bine stabiliți.”Din start trebuie să stabilești un buget pe 5-10 ani. Dacă ai buget, te apuci, Dacă nu, nu are rost. Fără bani nu faci mare performanță. Ai nevoie de un buget echilibrat, fără excentricități. Pentru o grupă, ai nevoie de 85.000-100.000 de euro. Pentru două grupe, între 140.000 și 150.000 de euro, iar de la trei grupe în sus îți trebuie peste 200.000 de euro”, e sincer Georgescu, care a calculat și câte talente trebuie să descopere pentru a nu rămâne în pagubă: „Trebuie să vinzi cam 6-8 copii la finalul ciclului, ca să poți scoate profit. Sunt și aici trepte de valoare. Trebuie să calculezi că se cheltuie între 350.000 și 500.000 de euro, în 4 ani, cu o grupă. Fiecare jucător mă costă 4.500 de euro pe lună”.

„Cu cartofi și fasole, nu faci performanță”
După stabilirea bugetului pe termen lung, al doilea pas importat îl reprezintă  alegerea colaboratorilor. „Avem șase oameni care lucrează, dintre care patru sunt antrenori, dar asta în condițiile în care eu le fac pe toate. Ai nevoie de specialiști și care să accepte și să stea peste program. Copiii trebuie supravegheați 24 de ore. Eu sunt și mamă, și tată. Am grijă de ce mănâncă, pentru că nu poți face performanță cu cartofi și fasole, am grijă de ce fac la școală și cum se odihnesc, pentru că recuperarea e cel puțin la fel de importantă ca și antrenamentul”, spune Georgescu, care explică de ce sunt indicate colaborările cu licee: „Căminele de la școli sunt subvenționate de stat, iar cazarea unui copil costă 100 de lei pe lună. E cea mai ieftină variantă. Dacă ai construi căminul tău, afacerea ar deveni nerentabilă”.

„Îi bat pe mulți la selecție”
Odată creat mediul propice performanței, pasul următor este selecția. Mihai Georgescu alege copii de 13-14 ani de la toate școlile de fotbal din țară. „La selecție îi bat pe mulți. Aici câștig în fața celorlalți. Copiii pe care eu îi iau vreau să fie în primii 50 din țară, la nivelul lor de vârstă. Aici am trei criterii foarte bine stabilite. Nu urmăresc să formez echipe, ci să creez talente. Mă interesează abilitatea tehnică și suportul calităților fizice, adică viteza, forța, rezistența, coordonarea și echilibrul. Trebuie ca cel puțin una din aceste calități să fie de excepție. Îi văd de 4-5 ori înainte să-i iau”, își dezvăluie Georgescu primele criterii de selecție.

10 la sută din copiii care termină anual junioratul ajung jucători profesioniști

Un criteriu important îl reprezintă și inteligența. „Un jucător bun e și un jucător inteligent. Îmi dau seama în două-trei minute cât de inteligent este un copil. Am avut situații în care un jucător avea viteză foarte bună sau forță, dar l-am refuzat pentru că nu-l ducea mintea. Am un caz cu un băiat care era golgheter, dar nu găsea soluții în teren. Gândea greu. Acum e bucătar”, spune Georgescu.

În chiloți pentru stabilirea înălțimii
Talia este foarte importantă în stabilirea selecției, în opinia lui Georgescu. Povestește cum a învățat să pronosticheze înălțimea la care vor ajunge jucătorii, de la 14 ani. „Un portar trebuie să aibă peste 1,84 metri, iar un fundaș peste 1,84. Chiricheș avea 1,59 metri când a venit, dar știam că va ajunge la peste 1,84. În 1986, am învățat formula de la o doctoriță. Atunci au venit la selecție Jean Barbu și Ferencz Popescu. Primul avea 1,41 și celălalt 1,43 în clasa a 9-a. I-am dus la o doctoriță din Pitești, i-a dezbrăcat și mi-a spus că Barbu va avea 1,76-1,77, iar Popescu 1,70. S-a uitat la semnele pubertății. Barbu nu intrase în pubertate. E simplu. Omul crește trei-patru centimetri pe an de la naștere. La pubertate se produce o explozie în organism și în doi ani unii cresc între 16 și 22 de centimetri. După acei doi ani, creșterea stagnează la patru centimetri pe an,  până se încheie. Așa știu exact ce înălțime va avea copilul”, explică Georgescu formula.

„Când? Cum? Cât?”
Ultimii pași cu care o școală devine profitabilă sunt pregătirea și educația, după cum explică Georgescu. Și aici sunt parametri clari. „Complexitatea și intensitatea antrenamentelor crește de la an la an. Pregătirea fizică nu e pentru toți la fel, pentru că riști ca pe unii să-i suprasoliciți și să le oprești creșterea. Trebuie să atingem 500-600 de ore de antrenament pe an”, spune antrenorul, care nu le interzice copiilor să meargă în cluburi, dar îi educă să-și ordoneze viața. „Educația sportivă e foarte importantă. Atitudinea pentru pregătire și joc, implicarea, echilibrul din viața jucătorului. Toate acestea se cultivă, inclusiv respectul pentru alimentație și odihnă. Nu le interzic să se și distreze sau să fumeze câte o țigară, dar nu noapte de noapte. Le spun că nu le cer să fie măicuțe, ci să fie inteligenți. I-am învățat că întrebările pe care trebuie să și le pună la distracții sunt «când?, cum?, cât?». Dacă respecți toate aceste criterii, o școală de fotbal poate fi o afacere profitabilă”, încheie Georgescu.