„Suntem de râsul** curcilor!”
Ciudățeniile din sportul românesc sunt la ordinea zilei, chiar tragice dacă ne raportăm la cei cu care ne întrecem. Publicistul Mircea Dinescu a comentat cu mult sarcasm, pentru Prosport, tot ce se petrece în România și în acest domeniu.
Sunteți la curent cu ultima performanță din sportul românesc?
Nu! Ce s-a întâmplat?
La Campionatele Mondiale de natație, Constantin Popovici a terminat pe locul 8 în lume la sărituri în apă, în condițiile în care acasă își face antrenamentele pe bureți…
Înseamnă că are mare noroc. Nu se lovește cu capul de pământ, ci cade pe bureți. Câte vieți nu s-au pierdut după ce oamenii au căzut direct pe caldarâm?
Dar știți că patinatorii se pregătesc pentru JO în Herestrău? Sau că la Constanța s-a tăiat din tribună astfel încât sala să fie omologată pentru handbal de către EHF în 2008?
Suntem de râsul curcilor! Este stilul românesc de a nu se face nimic până la capăt, de a drege ceva și apoi a strica. În sport ar trebui, în mod normal, să se investească, dar ca și în industrie, în ultimii 20 de ani, toate chestiile s-au făcut de mântuială.
Nu sunt totuși cam multe ciudățenii în sportul românesc?
Nu mă miră absolut nimic. Cel mai trist este când te uiți cum arată acest Minister al Sportului. Spune totul. În acest caz, omul care îl conduce nu trebuie să fie politic. El trebuie să-ți dea măcar sentimentul că iubește sportul dacă nu este un specialist. Dar nu vedeți cum este la noi? Ministrul Învățământului nu iubește profesorii, ministrul Sănătății este în conflict cu medicii. Un ministru ar trebui în mod normal să protejeze ce are în curte, să facă în așa fel încât să înflorească.
Sportul a fost de cele mai multe ori cel mai bun ambasador al României. În acest stil, vom reuși să mai scoatem capul în lume?
Sportul nu este ca-n muzică, în literatură, unde excepția face jocul. Este ca la grădinărit. Scurmi pământul, plantezi și te aștepți să scoți culturi și mai bune și mai rele. La noi totul este alandala.
Performanțe din nimic
Deși visează la medalii cât mai strălucitoare, sportul românesc cuprinde în sistem, de multe ori, situații paradoxale. La începutul mileniului trei, în România pregătirea se face pe saltele de bureți, care țin locul apei, pe drumuri publice, în lipsa unor piste speciale, sau se taie tribuna pentru a fi omologată sala. Iată câteva dintre situațiile bizare:
1. Sportivii de la sărituri în apă se antrenează pe bureți și saltele, bazinul din București fiind închis de un deceniu (foto 1);
2. Fără gheață majoritatea anului, hocheiștii și patinatorii se pregătesc pe role sau prin parcuri, ultimii chiar în Herăstrău (foto 2);
3. Canotorii fac jaloane pe culoarul de pregătire din cauza pontoanelor de pe margine și a șalupelor (foto 3);
4. În lipsa unei piste speciale, sportivii de bob și sanie se antrenează pe drumuri publice, pe sănii cu rotile;
5. Oficialii echipei de handbal HCM Constanța au fost siliți să taie două rânduri din tribună pentru a fi omologată sala;
6. Cicliștii participanți la CE de tineret nu au beneficiat de asistență tehnică pentru că nu fusese plătită taxa de 20 de euro;
7. Componenți ai naționalei de rugby, câțiva dintre sportivi au fost trecuți în profesional și scoși în stradă ca polițiști;
8. Cel mai modern bazin olimpic din țară, de la Complexul „Sydney 2000”, a fost închis, din lipsă de personal, la o zi după inaugurare (foto 4).