Super interviu cu unul dintre cei mai buni fotbaliști din istorie!** Abedi Pele: „Eu și Hagi, frații lui Maradona!”
Când se aliniază stelele fotbalului african, centrul îi aparține lui Abedi Pele (47 de ani), unul dintre ambasadorii Continentului negru. Premiat de trei ori consecutiv cu titlul de cel mai bun jucător african (1991-1993), fostul căpitan al Ghanei a intrat, odată cu derularea celei de-a noua ediții a galei Golden Foot, în galeria legendelor din Monte Carlo, amprentele picioarelor sale urmând a poposi pe celebra faleză.
Viteza nu-l mai caracterizează, are mersul ușor legănat, e îmbrăcat excentric și face pauze scurte în discurs. Pare că reflectează, dar își reia rapid ideea. Niște ruperi de ritm, ne spunem, ca în vremea în care impulsiona atacul lui Marseille. Ce echipă! Dinamo știe, pentru că Tene și Co. i-au înfruntat (0-0, 0-2) pe jucătorii ce aveau să triumfe în acel sezon al Cupei Campionilor Europeni. De la ultimul act al competiției câștigate de Marseille (1993), în fața celor de la Milan (1-0), s-au scurs 18 ani, dar MVP-ul finalei trăiește fotbalul la prezentul continuu. Și-a îmbăiat cei trei fii în șampanie de campion, i-a învățat abecedarul fotbalului, iar acum sunt jucători profesioniști. Doi dintre ei, Andre (22 de ani) și Jordan Ayew (20 de ani), au devenit deja oameni importanți la OM, iar Ibrahim (23 de ani) activează la Lierse.
Abedi, ce a însemnat pentru tine un Mondial găzduit de o țară africană?
A schimbat cu adevărat imaginea întregului continent, pentru că Africa era percepută înainte doar din trei perspective: malaria, hoții și războaiele. Acum, a văzut toată lumea că nu e chiar așa de rău și, datorită fotbalului, cred că vechea percepție s-a modificat. N-au fost probleme de securitate în Africa de Sud, nimeni nu s-a îmbolnăvit și senzația de fotbal calitativ cred că a fost sporită și de jucătorii tehnici de pe continentul nostru.
Apropo de fotbaliști valoroși, cine sunt în opinia ta vârfurile Africii?
Drogba și Eto’o sunt clar cei mai buni, cei mai experimentați, cei mai populari, dar să știi că vin din urmă mulți tineri pe care fanii fotbalului nu-i prea bagă în seamă. Sunt obișnuiți deja cu jucătorii consacrați, dar trebuie să fie atenți și la puștii din Africa.
Când te-am văzut prima dată aici, mi-am adus aminte de acel trio pe care îl formai alături de Waddle și Papin…
Da, se spune că era o tripletă magică, dar îmi pare rău că nu mai erau alături de mine când am câștigat Cupa…
Dinamo îi joacă feste
Te referi la acea confruntare cu Milan…
Da, finala cu Milan, din 1993 (n.r. – 1-0, Basile Boli). Pe atunci nu erau mulți jucători africani în Europa și pe umerii mei apăsa o misiune imensă. Eram un fel de ambasador al Africii în lumea selectă a fotbalului și mă implicam pentru asta nu doar pe terenul de joc. Am avut și norocul să joc cu fotbaliști talentați.
În acel sezon ați trecut și de Dinamo București în drumul spre finală…
Da, și-mi amintesc că am pierdut în România…
Nu, nu, ați făcut egal, 0-0…
Aaa, asta înseamnă că Dinamo a jucat bine, dacă am încurcat finalul acelei partide, dar mi-aduc aminte că Boksic a punctat în retur de două ori. Era, oricum, o echipă bună Dinamo, una în care m-a impresionat portarul (n.r. – Tene).
Alt român te-a mai impresionat de-a lungul timpului?
Ouiiiiiiiii, desigur, Hagi. Mare jucător! Știi că noi doi suntem frați! El e Maradona din Europa, eu Maradona din Africa… Mi-a plăcut mereu această asemănare, dar m-a și obligat să mențin tot timpul ștacheta ridicată. Cel mai dificil este să te menții la un nivel înalt. Cu Hagi m-am văzut și mă întâlnesc cu el la meciurile organizate de FIFA.
Cât de greu este să fii tatăl unei triplete de fotbaliști?
Când erau mici, nu mi-am propus să devină profesioniști, dar acum aștept să fie mai buni ca mine, nu e o postură ușoară. De multe ori nu le spun nimic, sunt mari, știu ei mai bine ce au de făcut, uneori le zic ceva și spun că n-am dreptate, alteori sunt de acord cu mine. Dincolo de orice meci, evoluție bună sau mai modestă, îmi doresc să iasă sănătoși de pe teren.
Abedi PELE
ª Vârstă: 47 de ani
ª Căsătorit cu Maha, are trei fii
și o fiică
ª A jucat la Marseille, Lille, Lyon, Torino, 1860 München, Al Ain
ª 73 de selecții și 33 de goluri
pentru Ghana
ª Campion Cupa Africii (1982)
ª Triplu campion al Franței cu
Marseille (1991-1993)
ª Câștigător Cupa Campionilor Europeni cu Marseille (1993)
ª De trei ori cel mai bun fotbalist
al Africii (1991-1993)
ª Cel mai bun stranier din Serie A (1996)
La Monte Carlo, Abedi și-a lăsat amprentele într-un periÂmetru cu ciÂment, în cadrul unei ceremonii la care a asistat și prințul Albert de Monaco
157 de goluri în 479 de meciuri a reușit Abedi pentru echipele de club la care a jucat