Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
Tenisul de masă reprezintă un domeniu cu care ne putem mândri. Jucătoarele românce izbutesc să țină steagul sus în Europa an de an, dar și pe plan mondial, în ciuda unei dominații brutale a asiaticelor. Performanțele tricolorelor capătă o însemnătate cu atât mai mare, ținând cont de numărul mic al copiilor care aleg să vină la masa de tenis. În ciuda acestui aspect, sportul cu paleta este îndrăgit de oamenii de rând, care aleg să se relaxeze practicându-l în timpul liber. Un exemplu elocvent l-am întâlnit la Viva Sport Club din București, unde poți vedea o acțiune care te derutează, dacă încerci să urmărești jucătorii aflați la numeroasele mese din sală. La una dintre ele, un copil cu puțin mai înalt de un metru lovește mingea cu o repeziciune ghidată de concentrarea din ochii lui. De partea cealaltă a fileului se află antrenoarea sa, Ioana Stoinea, care îi acordă o pauză micuțului jucător și vorbește cu noi despre plăcerea bucureștenilor de a se relaxa la masa de tenis.
Se întâlnesc săptămânal și joacă timp de nouă ore pe zi „Sunt foarte mulți amatori care practică tenisul de masă și le place, pentru ei a devenit ca un microb. Dacă te-a prins, joci continuu. Cei de la Viva Sport au un program foarte bun, pentru că au amenajat foarte multe mese, iar jucătorii se pot antrena și de performanță, își pot procura și antrenori personali. Aici vin tot felul de persoane, din toate domeniile, de la oameni care lucrează în IT și doctori, până la vânzători în piață. Se întâlnesc săptămânal în sală, iar uneori joacă mingea pe masă timp de opt – nouă ore, nici nu-ți vine să crezi. Tenisul de masă este foarte accesibil, ținând cont că îl poți practica pe toată perioada anului, pentru că se desfășoară în sală. În acest complex se găsește și fitness, aerobic, kangoo, mai multe activități, dar oamenii preferă să vină în număr mare la tenis de masă pentru că e distractiv. Fetele nu prea joacă în timpul liber, deși nu e un sport bărbătesc, o fată putând evolua la fel de bine ca un băiat”.
Beatrice Romanescu, managerul general al FR de Tenis de Masă, a subliniat și diferența uriașă dintre România și China, țara în care „Ping pongul” se identifică cu o religie: „În România se găsesc 1.000 de jucători legitimați, în timp ce în China sunt 1 milion și jumătate de sportivi legitimați”
Liga amatorilor. Se poate înscrie oricine, de la începători, până la profesioniști În urmă cu cinci ani s-a înființat o ligă de amatori, grație căreia numărul sportivilor care practică tenisul de masă a crescut considerabil. În concursurile respective poate participa oricine, atât sportivi legitimați la diverse cluburi, cât și amatori. Joacă și juniorii, iar persoanelor cu dizabilități beneficiază de gratuitate. Taxele sunt modice, până la 35 de lei pentru un turneu, în timpul căruia ai parte de un prânz asigurat. Formatul ligii presupune două niveluri, cei care reușesc să ajungă în frunte la primul avansând la următorul, denumit „Open”.
„Copiii nu prea vin la tenis de masă, iar nouă ne este foarte greu să-i aducem în sală, de multe ori și din cauza părinților. Noi îi chemăm inițial să facă sport, fie el de performanță sau nu, măcar de două – trei ori pe săptămână. Celor care vor să atingă marea performanță le recomand să vină la o vârstă cuprinsă între 7 și 9 ani. Apoi, copiii trebuie să muncească foarte mult, să aibă o mobilitate bună, dar mai ales să-și dorească cu adevărat și să le placă. Antrenez și sportivi cu handicap, iar aceștia mă impresionează pentru că sunt foarte ambițioși. Mă implic foarte mult și mi-ar plăcea ca roadele muncii mele să se vadă”, a continuat Ioana, antrenoare la Ok Club București.
70 de lei pentru o ședință cu un antrenor Orice persoană care vrea să progreseze își poate angaja un antrenor, care evaluează imediat la ce nivel se află. O ședință la individual costă 70 de lei, abonamentul de 8 ședințe – 480 de lei, iar cel de 12 ședințe – 660 de lei. Se pot face și abonamente cu mai multe persoane, minimum două și maximum patru, iar aici prețurile scad considerabil: 280 de lei pentru 8 ședințe și 360 de lei pentru 12 ședințe, în timp ce una singură costă 40 de lei, de persoană.
Un amator nu poate juca cu o paletă scumpă
„O paletă de calitate costă în jur de 600 de lei, dar nu e recomandată pentru începători, deși mulți comit greșeala să își achiziționeze una. Aceștia nu pot să joace cu o astfel de paletă, denumită ofensivă, pentru că nu dețin control. Eu le recomand pe cele de control, pentru începători, iar prețul lor pornește de la 50 de lei. Există o varietate mare de fețe și de lemne și, în funcție de stilul fiecăruia, încerc să îi îndrum spre paleta potrivită”, ne-a spus Alexandru Berzan, omul care se ocupă de mentenanța clubului Viva Sport.
O oră la o masă de tenis costă 9 lei, de luni până vineri, între orele 9:00 și 17:00 și 14 lei în intervalul 17:00 – 23:00 și în weekend. În cazul în care optezi pentru abonament valabil pentru patru sau opt săptămâni, prețul unei ore de joc scade considerabil.
„Dimineața e destul de liber, pentru că toți oamenii se află la muncă și copiii la școală. În afară de antrenamentele care se țin cu profesorii nu prea se închiriază mese. După ora 17:00 se aglomerează, iar în weekend e full de dimineața până seara. Aici întâlnești multe feluri de oameni, din toate categoriile sociale. Vin și mai multe persoane care fac chetă și plătesc o singură masă pentru a ieși mai ieftin, dar și doar două persoane la o masă.Unii stau o oră sau doar jumătate de oră, pe când alții ore în șir”, ne-a mai spus Alexandru.
De la tenis în subsolul blocului, la Campionatul European
Florin Milciu, antrenor de tenis și secretar general al Comitetului Național Paralimpic, a vorbit și el pentru ProSport, arătându-și nemulțumirea cu privire la importanța scăzută pe care o capătă sportul juvenil în România: „Vin foarte puțini copii la tenis de masă și la sport în general, pentru că programa școlară e destul de încărcată. Mai îngrijorător e faptul că s-ar putea ca aceștia să întâmpine probleme dacă nu fac sport cât sunt mici, mai târziu apărând tot felul de boli din cauza sedentarismulu. Nu e un sport traumatic pentru un copil mic, mai ales că nu solicită articulațiile foarte mult”. „Am început să joc tenis de masă în subsolul blocului cu tatăl meu, apoi cu colegii și cu cine apucam. M-am decis să muncesc serios și am reușit să merg la europene. Acolo am avut un șoc, cu un norvegian care, de la scorul de 9-0 pentru mine, m-a bătut cu 21-15. După acel meci cedat destul de rușinos mi-am dat seama că trebuie să-mi caut antrenor, pentru că fără el nu poți face mare lucru la nivel înalt”, a povestit omul care se luptă pentru ca sportivii cu dizabilități să urmeze tenisul de masă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER